Europarlamentarul Daniel Buda: Acțiunile programate pentru protejarea albinelor la nivelul UE
Angelica Lefter -
Protejarea polenizatorilor înseamnă protejarea întregului ecosistem, iar dispariția albinelor ar duce la dispariția multor specii de plante și organisme care depind unele de altele, ceea ce ar facilita un declin ecologic, social și economic.
Toate aceste idei au fost evidențiate de europarlamentarul român, Daniel Buda, în cadrul reuniunii Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, după cum a arătat într-un mesaj postat pe contul său de Facebook și preluat de Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
”Salvând albinele, salvăm omenirea! Polenizatorii sunt o parte integrantă a unor ecosisteme sănătoase. Fără acestea, populațiile multor specii de plante ar scădea și, în cele din urmă, ar dispărea, împreună cu organismele care depind de ele, ceea ce ar avea grave implicații ecologice, sociale și economice. În cadrul reuniunii Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, am avut un schimb de opinii pe marginea Raportului privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a inițiativei UE privind polenizatorii, realizată de un reprezentant al Comisiei (DG ENV). UE a pus în aplicare o serie de măsuri benefice pentru polenizatori, cum ar fi protejarea habitatelor lor naturale prin legislația UE privind natura, sprijinirea apiculturii și restricții privind utilizarea pesticidelor dăunătoare albinelor. Cu toate acestea, aceste măsuri nu au fost suficiente pentru a proteja insectele polenizatoare. Din acest motiv, Comisia Europeană a lansat inițiativa UE privind polenizatorii în 2018”, a menționat europarlamentarul.
Daniel Buda a arătat că Până la sfârșitul anului 2020, peste 30 de acțiuni au fost puse în aplicare în trei domenii prioritare, însă Comisia Europeană face apel la accelerarea eforturilor pentru a combate declinul polenizatorilor.
”Potrivit raportului Comisiei Europene, inițiativa rămâne un instrument de politică folositor, care permite UE, statelor membre și părților interesate să combată declinul polenizatorilor. Până la sfârșitul anului 2020, peste treizeci de acțiuni au fost puse în aplicare în trei domenii prioritare: îmbunătățirea cunoștințelor privind declinul polenizatorilor, combaterea cauzelor care duc la declinul polenizatorilor, implicarea publicului și promovarea cooperării pentru a stopa declinul. Comisia Europeană face apel la accelerarea eforturilor, în special pentru a aborda pierderea habitatelor pe terenurile agricole și impactul pesticidelor”, a mai arătat oficialul european.
La nivelul Uniunii Europene se prefigurează noi acțiuni pentru păstrarea unui număr echilibrat de polenizatori prin obiective bine stabilite care includ extinderea zonelor protejate sau promovarea agriculturii ecologice, a explicat Daniel Buda.
”Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, Strategia UE ”De la fermă la consumator” și Planul de acțiune al UE privind reducerea la zero a poluării stabilesc obiective specifice în acest sens, precum: extinderea zonelor protejate și refacerea ecosistemelor, promovarea agriculturii ecologice, refacerea elementelor de peisaj de o mare diversitate pe terenurile agricole și reducerea semnificativă a utilizării pesticidelor și a altor poluanți de mediu care dăunează polenizatorilor.
Iată care sunt acțiunile UE în următorii ani:
- Dezvoltarea unui sistem de monitorizare pentru polenizatori
- Mai multe cercetări privind cauzele și consecințele declinului polenizatorilor
- Crearea unui centru de cunoștințe privind polenizatorii
- Sporirea contribuției politicilor UE la conservarea polenizatorilor
- Implicarea cetățenilor și a întreprinderilor în acțiuni pentru polenizatori”, a arătat europarlamentarul român, Daniel Buda.
