Propunerea unui profesor de sănătate publică pentru creșterea ratei de vaccinare în mediul rural
Daniel Befu -
Campania națională de vaccinare anti-Covid a intrat într-o perioadă de letargie, care face tot mai probabil ca în toamnă, un viitor val patru al pandemiei, să impacteze cu atât mai negativ societatea românească, cu cât rata de vaccinare e mai redusă. Spre deosebire de urbanul mare, unde procentul celor vaccinați este mai ridicat, în orașele mici și în mediul rural, interesul populației pentru vaccin e mult diminuat. Dat fiind că România rurală reprezintă aproape jumătate (45%) din populația țării, Agrointeligența-AGROINTEL.RO a dialogat cu Răzvan Cherecheș, profesor universitar de sănătate publică, la Facultatea de Științe Politice a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pentru a afla cauzele acestui dezinteres. Totodată, am încercat să aflăm dacă există metode prin care ritmul vaccinării ar putea fi accelerat la sate.
Agrointeligența: Ce are specific mediul rural față de cel urban, atât ca aspecte pozitive, cât și negative, în privința transmiterii virusului COVID-19?
Răzvan Cherecheș: Mediul rural a fost avantajat oarecum în valurile anterioare de infectări cu COVID-19 din cauză că densitatea populațională este mai mică și distanța între oameni este mai mare. Nu sunt atât de mulți oameni și interacționează mai de la distanță. Au multă muncă în exterior, în aer liber și atunci ratele de transmitere ale virusului au fost mai reduse în mediul rural. Sigur, ce a contribuit la facilitarea răspândirii au fost iarmarocurile, târgurile, piețele, unde s-au adunat oamenii împreună. Dar pe de altă parte nivelul de educație din rural e ușor mai scăzut decât în urban și nivelul socio-economic la fel și atunci și nivelul de educație în sănătate tinde să fie ușor mai mic. De asemenea, acesul la servicii de sănătate e mai scăzut decât în mediul urban, unde e mai ușor să ajungi la medicii specialiști, la spital șamd. În plus, într-o bună parte din mediul rural, dacă există medic de familie, acesta este localizat în centrul de comună și nu în restul satelor și accesul este complicat. Accesul la informații despre virus, pandemie, vaccinare, în mod evident e mai dificil în mediul rural. Și asta nu doar în România, ci peste tot în lume, mediul rural a avut acces la informații mai greu. De aceea și rata de vaccinare tinde să fie mai redusă în mediul rural, dar nu doar la noi, ci în toată lumea, deoarece centrele de vaccinare tind să fie localizate în mediile urbane, un număr mic de medici de familie au intrat voluntar în programul de vaccinare, nu toți medicii de familie și din cauza aceasta ratele de vaccinare sunt extrem de reduse în mediul rural.
Agrointeligența: Ce soluție vedeți că ar funcționa pentru stimularea locuitorilor mediului rural să opteze pentru vaccin în număr mai mare?
Răzvan Cherecheș: Mai ales în perioada următoare, când ratele de vaccinare scad peste tot, atât în urban, cât și în rural, abordarea cu amenințarea valului 4 nu mai funcționează, pentru că, în primul rând, oamenii au fost expuși la informații negative foarte mult timp și în al doilea rând, vedem că sunt relaxări peste relaxări, rate mici de transmitere din cauza faptului că petrecem mult timp afară, în aer liber, acum, vara și de aceea, peste vară, ce ar funcționa foarte bine, ar fi o perioadă de stimulente. Ați văzut exemplul cu micii de la Obor din București, care a funcționat bine și au crescut ratele de vaccinare. Pentru mediul rural ar trebui să se ofere stimulente impresionante. O dată pe săptămână, pentru cei vaccinați să se facă o tombolă și să dea un tractor, sau un accesoriu pentru tractor. E nevoie ca premiile care se dau la tombolă să fie impresionante, pentru a capta atenția populației. În felul acesta oferă un stimulent ca oamenii să se vaccineze, mai ales acum, în condițiile în care avem tulpina delta, care are un nivel de infecțiozitate mare.
Agrointeligența: Cine ar trebui să ofere aceste premii, în contextul în care costul unui tractor poate ajunge și la câteva sute de mii de euro, iar costul echipamentelor se poate ridica la câteva zeci de mii de euro? Asta în contextul în care deficitul bugetar e destul de ridicat.
Răzvan Cherecheș: Dacă Guvernul și-ar lua un angajament că în următorii 3 ani nu mai cumpără mașini ministerelor din București, ar ajunge banii cu vârf și îndesat. Oferind un premiu important, pentru că nu-i ceva care e irelevant. În mediul rural să deții un tractor face o diferență foarte mare, nu doar pentru tine, ci uneori chiar pentru întreaga comunitate din care săteanul face parte. Ar stimula populația din mediul rural să se ducă să se vaccineze, pentru că intrarea în posesia acelui utilaj agricol performant, le-ar schimba viața. Costurile sunt extrem de mici, dacă ne uităm la beneficii. Până în sezonul rece mai avem două luni. Prim ministrul e economist. Ar putea să facă o analiză economică, din care va constata că impactul pe termen lung este extrem de mic în ce privește banii plătiți, versus rezultate.
Agrointeligența: Credeți că e suficient să existe un mare premiu săptămânal, sau pe lângă el ar trebui să existe și o serie de premii mai mici, dar mai multe ca număr?
Răzvan Cherecheș: E clar că ar trebui ca statul să ofere și premii mai mici, care să-i ajute pe locuitorii din rural. Premiile trebuie customizate pe nevoile populației căreia i te adresezi. Spre exemplu, în mediul rural au dat ca premiu găini vii. Fiecare om care se vaccina primea o găină vie. A crescut de 10 ori rata de vaccinare în mediul rural din Indonezia, pentru că pentru nivelul socio-economic din Indonezia, o găină vie înseamnă extrem de mult. Sigur, acolo nivelul de sărăcie e extrem de scăzut, comparativ cu cel de la noi. La noi ar merge foarte bine să se ofere celor vaccinați vaci. Marele premiu, tractorul, l-aș da la nivel de județ, prin tragere săptămânală la sorți. Vacile le-aș da la nivel de comună. Câte un locuitor din fiecare comună să aibă șansa să câștige săptămânal o vacă, dacă din comuna respectivă s-a vaccinat minim un anumit procent din populație pe durata unei săptămâni.
Agrointeligența: Dacă nu se iau măsuri de stimulare a locuitorilor din rural, cum va evolua rata de vaccinare? Se va reuși evitarea unui val 4 al pandemiei?
Răzvan Cherecheș: Din nefericire, realist vorbind, noi nu vom ajunge până în toamnă la imunitate de grup, ceea ce înseamnă că în toamnă mai ales în comunitățile în care ratele de vaccinare sunt mai reduse, va începe să crească numărul de cazuri de COVID-19. Dacă anul trecut era posibil, de exemplu, ca doi membri ai familiei să facă infecție COVID-19 și alții doi să nu facă, chiar dacă locuiau împreună, acum e imposibil. Acum tulpina delta e atât de infecțioasă încât dacă un membru al familiei se infectează, toată familia se va infecta. Din toamnă vor fi restricții din nou, poate nu așa de ample ca la valurile anterioare, dar vor fi restricții, cu siguranță, în comunitățile în care rata de vaccinare este mică. Singura modalitate prin care o comunitate poate să continue să aibă o viață cât de cât normală din toamnă până în primăvară, e obligatoriu să se ridice nivelul de vaccinare măcar la 60% din populație. Din cauza ratei mici de vaccinare în rural și a virulenței ridicate a variantei delta a coronavirusului, e posibil ca valul 4 să anuleze avantajele care au protejat satul românesc până acum, respectiv densitatea populațională mică și desfășurarea activității preponderent în aer liber.
Agrointeligența: Țăranul autentic e considerat ca fiind posesorul unei înțelepciuni ancestrale, care îl face să ia deciziile înțelepte, atunci când e în cumpănă. Credeți că vom vedea o mare trezire a ruralității în privința conștientizării pericolelor generate de coronavirus și necesitatea vaccinării?
Răzvan Cherecheș: Eu cred că da, pentru că toate teoriile astea ale conspirației sunt o modă care se perimează. Când în familia ta mama ta își rupe mâna, nu mai stai să te gândești: «Oare e o conspirație? Oare spitalul a fost făcut cu un scop obscur?», ci o iei pe mama și o duci la spital, ca să-i pună mâna-n ghips, pentru că nu vrei ca mama ta să sufere. Exact la fel și aici, trebuie avut același gen de încredere în oameni care își duc viața studiind epidemiile și își desfășoară activitatea în spitale și se ocupă de aspecte de genetică, de biologie, fiindcă asta e meseria lor. Oamenii trebuie să aibă încredere în ei, mai ales că unde suntem în momentul ăsta? Să privim în urmă în trecutul familiilor noastre. Cu toții am avut în familii bunici sau străbunici care au murit de diverse boli infecțioase. Să se uite fiecare în istoria personală și să vadă câți din familia lui, acum 50-60 de ani, au murit de boli infecțioase. Eu am avut 3 străbunici, toți din mediul rural, care au murit de boli infecțioase: de gripă spaniolă și de difterie. Ei bine, în momentul de față să negi tot ce spune știința, pentru că niște zăpăciți care din diverse motive sau interese pe care le au împrăștie zvonuri false, pune în pericol viața ta, a familiei tale și a comunității din care faci parte.
Agrointeligența: Ați afirmat mai devreme în dialogul nostru că locuitorii de la sat au acces mai redus la informație? De ce orășeanul poate să filtreze mai bine informația bună de cea rea, fiindcă marea informare se face prin televiziune, radio și internet. Ce are orașul și nu are satul, din punct de vedere informațional?
Răzvan Cherecheș: Știți cum e? De exemplu în Israel, unde s-a reușit o rată de vaccinare mare, s-a mers prin medicii de familie. S-au făcut sute de webinarii, unde au chemat medici de familie, care s-au întâlnit cu specialiști în sănătate publică, epidemiologi, infecționiști și care le-au explicat cum funcționează epidemia asta nouă, cum e treaba cu virusul, ce înseamnă vaccinurile, cum funcționează vaccinurile. Medicii de familie pe care-i avem noi în România în acest moment, din mediul rural sau urban, nu au învățat în școală despre vaccinuri cu ARN mesager. E o tehnologie nouă și asumpția Ministerului Sănătății din România, că acești medici, pe lângă miile de pacienți pe care îi au pe listă, pe lângă toată munca și actele pe care le au de completat, mai au timp să citească articole științifice, e utopic. Ar fi trebuit să se facă campanie de informare și să se informeze medicii de familie legat de ce se întâmplă. Unii dintre ei nu au timp și atunci, fiind conservatori, mai degrabă spun «nu știu, nu mă bag». Cel puțin în mediul rural, medicul de familie reprezintă un reper. Orice problemă ai, discuți cu el, pentru că e persoana de referință acolo. Dacă s-ar face campanii de informare și de educare a medicilor de familie, legat de tehnologiiile noi, de felul cum funcționează, atunci, părerea mea e că ar avea și populația din mediul rural, un reper. În mediul urban, ok, medicul tău de familie spune «nu știu cum e cu vaccinul», dar mai e un specialist, mai ai pe cineva pe care poți să întrebi în rețeaua ta socială. În timp ce în mediul rural e mult mai complicat.
Agrointeligența: Știm că fiecare sat e centrat în jurul bisericii, școlii, căminului cultural, etc. Există instituții și oameni în mediul rural care se bucură de un grad ridicat de încredere. Între actorii ăștia principali ar trebui incluși și fermierii, ca și capital de credibilitate în colectivitate? Mă refer la fermierii de succes, fiindcă, așa, la sat toți au o grădină și o lucrează. Ei pot reprezenta un vector de diseminare a trendului pro-vaccin? Care e rolul pe care ar trebui să-l aibă fermierii în contextul actual?
Răzvan Cherecheș: Asta nu depinde de nivelul de tehnologie sau de cât de mare e ferma lui, ci depinde de personalitatea fermierului. Pentru că mai ales în comunitățile rurale, în care toată lumea cunoaște pe toată lumea, personalitatea oamenilor e cea care îi pune în poziția să fie influenți, să fie factori de decizie. În fiecare comunitate ar trebui să fie mobilizați cei care sunt factorii de influență. Eu am spus de la începutul pandemiei, că ar trebui făcut un parteneriat cu Biserica Ortodoxă Română, pentru că în foarte multe comunități rurale, preotul reprezintă unul dintre pilonii comunității și o persoană extrem de influentă. Ca și la medicii de familie, interesul lor este exact binele comunității pe care o servesc. Dacă preoții, la fel ca și medicii de familie, ar fi învățați, bineînțeles, cu termeni adaptați, despre cum funcționează, despre cum să-și țină credincioșii în viață și în siguranță, părerea mea e că asta ar avea un impact extrem de mare. Aș adăuga și primarul, pentru că sunt comunități rurale în care primarul a mobilizat aproape tot satul să se vaccineze. Dar din nefericire, la ora actuală, primarii au o influență inconstantă, dacă ne uităm la nivel național.
