Adrian Chesnoiu, Comisia de agricultură CDEP: Suma care ne rămâne la dispoziție pentru aplicarea PNS va fi una destul de mică!
agrointeligenta.ro -
Ministerul Agriculturii trebuie să accelereze dialogul cu fermierii întrucât până la data de 31 decembrie, Planul Național Strategic trebuie finalizat într-o primă formă, a anunțat Adrian Chesnoiu, președintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaților. Fost director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Chesnoiu a arătat că este important ca procesul de consultare să țină cu adevărat cont de propunerile fermierilor, nu să fie unul de formal.
”Îmi doresc foarte mult de la Ministerul Agriculturii (…) să accelereze puțin dialogul cu fermierii. Dezbaterea acestor ghiduri de finanțare trebuie să fie una reală, nu pur și simplu postezi pe site-ul instituției niște ghiduri în dezbatere publică, dar de fapt, toate mesajele și punctele de vedere care sunt transmise din partea fermierilor nu sunt luate în calcul și lucrurile rămân la fel, pentru că așa am stabilit undeva într-un birou”, a declarat Adrian Chesnoiu în cadrul primei ediții a Congresului Fondurilor Europene pentru Fermieri, eveniment organizat de Asociația Forța Fermierilor.
Cooperativele înființate în 20217-2018, șanse minime la noile finanțări
Adrian Chesnoiu a arătat că la acest moment există fracturi de finanțare care lasă ”descoperite” afaceri agricole în plin având de dezvoltare. ”Din 2017-2018, împreună cu reprezentanții fermierilor s-a ridicat nevoia impulsionării asocierii și creării de cooperative la nivelul țării astfel încât fermierii să devină mai performanți, mai puternici în bătălia lor cu negocierea prețurilor la achiziția de input-uri, în desfacerea produselor agricole primare sau procesate. Și atunci, asocierea aceasta a trebuit să fie cumva stimulată. Pe de o parte din perspectivă legislativă, prin Legea Cooperativelor agricole, din partea cealaltă, pentru că atunci făceam parte din administrația publică centrală, să încercăm să impulsionăm accesarea fondurilor europene de către cooperativă și știți bine că până în 2020 sprijinul public pentru cooperative în cadrul proiectelor cu fonduri europene era majorat cu 20%. A fost o formă care a impulsionat crearea de noi cooperative și dezvoltarea lor, asocierea fermierilor. Din păcate, consultând ghidurile puse la dispoziție pe site-ul ministerului, am observat că dacă ești cooperativă înființată în 2017-2018 și ai accesat un program pe Submăsura 19.2 LEADER, de 40.000-50.000 de euro, acum nu mai ești stimulat la finanțare, pierzi din start 10-15 puncte, tu ca și formă de organizare, cooperativă, pentru că trebuie să aibă acces cei care n-au avut acces la finanțare până acum. Ori logica fondurilor europene și a accesării fondurilor europene este să întărească fermierii care deja există pe piață , care sunt în agro-business și să-i conducă spre performanță pentru că agricultura din România și din toată Europa are nevoie de performanță. Ca să poți să reziști în această activitate trebuie să ai venituri sustenabile și activitatea ta să fie sustenabilă în timp, ori lucrul acesta n-o să putem să-l facem decât în momentul în care reușim ca materia primă pe care o producem la nivel de fermă va îmbrăca ferma unui produs finit cu valoare adăugată sporit”, a semnalat Chesnoiu.
El a arătat că ”strategia în domeniul fondurilor europene exact asta ar trebui să fie, să te instalezi și avem programe pentru instalarea tinerilor în agricultură, pentru prima instalare, apoi să accesezi măsurile identificate pentru dezvoltarea sau modernizarea fermei, în PNDR 2014-2020 Submăsura 4.1, și apoi statul prin documentele strategice și prin strategia de dezvoltare pe viitoarele programe, să te încurajeze să treci către procesare”.
”Definirea și finalizarea negocierilor pe PAC au întârziat foarte mult”
”Vorbim permanent de balanța agro-alimentară, de deficitul de balanță agro-alimentară dintre produsele românești și cele din piața europeană sau terțe, dar strategiile noastre la nivel de minister al Agriculturii, undeva obturează acest proces și au anumite fracturi. Acum, sper să se lanseze cât mai repede aceste măsuri pentru că deja suntem la jumătatea anului 2021, avem acest mecanism de tranziție, cu bani din viitoarea alocare. Vedem că definirea și finalizarea negocierilor pe PAC au întârziat foarte mult și atunci cumva noi trebuie să accelerăm punerea la dispoziție a acestor resurse financiare către fermieri pentru că 2020 a fost un an foarte complicat din toate punctele de vedere, atât uman cât și din perspectiva business-urilor, pandemia cred că și-a spus cuvântul și au fost afectați foarte mulți fermieri, iar în domeniul acesta al agriculturii am mai avut și o cauză suplimentară de stres care a cauzat pierderi, mă refer la seceta din 2019-2020”, a mai declarat Adrian Chesnoiu.
Președintele Comisiei de agricultură i-a asigurat pe fermieri că la nivel de Parlament au tot sprijinul pentru ca legislația națională să intre în acord și să faciliteze regulile de finanțare europeană: ”Împreună cu colegii din Senat, la nivelul celor două comisii, ne-am pus de acord cu o inițiativă legislativă care atinge un aspect extrem de important pentru fermieri. M-am lovit în practică și ne-am lovit cu toții de situația în acre dorești să-ți înființezi o fermă nouă, accesezi un proiect pe fonduri europene și vrei să-ți construiești o fermă în afara localității conform normelor cerute de cei de la mediu și autorizările necesare, trebuie să treci terenul din extravilan în intravilan, să faci PUZ, să stai 8 luni de zile și toate lucrurile astea sunt piedici în calea implementării unui proiect. Atunci am depus o inițiativă legislativă astfel încât să putem să dăm posibilitatea fermierilor să construiască în extravilan, fără a mia fi necesară realizarea PUZ-ului, lucru care, din punctul nostru de vedere, va influența în mod pozitiv construcția de ferme. De ce este foarte important? Pentru că noile măsuri, în mecanismul acesta de tranziție, ultimul contract de finanțare va putea fi semnat până la data de 31 decembrie 2022 și atunci, am văzut, și cred că și dumneavoastră ați observat, că în toate ghidurile este specificată se vor prioritiza cumva proiectele mature, adică cele care au deja autorizație de la mediu sau anumite avize și de ce nu, poate și autorizație de construcție. Ori, acest proiect de lege ar fi trebuit în mod normal să fie adoptat și publicat în Monitorul Oficial până la lansarea sesiunilor noi. La nivel de Senat s-a mers destul de repede, a ajuns în Cameră, a trecut prin comisia de Agricultură și Comisia de Administrație, din păcate în momentul de față e blocat la Comisia Juridică. Sperăm, poate reușim astăzi să-l deblocăm, dar dacă nu, sesiunea parlamentară se încheie și îl vom relua în toamnă”.
Banii alocați pentru perioada de tranziție ”se scad” din alocarea totală a României
Adrian Chesnoiu a subliniat că perioada de tranziție la noua Politică Agricolă Comună nu trebuie neglijate pentru că ele ”se scad” din suma totală alocată României până în 2027.
”E important ca Planul Național Strategic să fie dezbătut cu toți actorii din Agricultura României. De ce spun acest lucru? Pentru că este un document programatic care va trebui să conțină cheile și măsurile pe care statul român dorește să le ia, astfel încât să răspundă provocărilor agriculturii României din 2025-2027. Dacă nu avem capacitatea să gândim în perspectiva viitorului, rămânem conectați doar în prezent și cu gândul la trecut, cu siguranță ne vom întâlni în 2025 și vom spune: a ieșit un PNS care răspunde nevoilor agriculturii României din 2022. Și am trecut din nou peste o perioadă de programare în care nu am reușit să ne atingem obiectivele. Spun doar atât, și vă dau exemplu și l-am dat de fiecare dată, PNDR 2014-2020 a fost conceput în 2011-2012 și și-a început aplicabilitatea în 2016-2017, poate 2017 pe deplin. Asta ne arată că atunci când lucrăm la un document programatic trebuie să avem perspectiva provocărilor viitoare. Și asta nu o poți face decât prin dezbatere și prin conexiune directă cu fermierul și cel căruia te adresezi, pentru că el știe cel mai bine cum trebuie să se pregătească pentru provocările viitorului.
Iată că suntem în mecanism de tranziție 2021-2022 și ai, și aici aș vrea să vă atrag atenția asupra unui aspect, bugetul alocat pe aceste măsuri care vor fi lansate, este rupt din bugetul viitorului program, ori dacă oricum aveam o scădere de la 8,1 miliarde de euro în perioada 2014-2020, la 6,7-6,8 miliarde, pierzând aproape un miliard și jumătate, iată că 2 miliarde și jumătate de euro sunt luați și duși pe mecanismul de tranziție, pe principiul măsuri vechi, bani noi. Atunci suma care ne va rămâne la dispoziție pentru aplicarea Planului Național Strategic va fi una destul de mică și dacă nu va exista această cale a dialogului, ca acele măsuri care vor fi finanțate din Planul Național Strategic, să vizeze întărirea fermelor și posibilitatea fermierilor de a deveni performanți, iar produsele lor să nu mai fie produse primare, ci produse care se procesează la nivelul fermei sau prin intermediul cooperativelor sau grupurilor de producători astfel încât să dăm valoare adăugată produselor primare rezultate în urma muncii dumneavoastră, cu siguranță vom avea din nou o zonă deficitară din această ramură a activității economice cu posibilități uriașe de dezvoltare – agricultura României. Pentru că agricultura asta este, o ramură economică cu posibilități uriașe de dezvoltare, nu ne trebuie decât un management performant la nivel de minister și integrarea conexiunilor dintre fermieri și decidenții politici și administrativi”, a mai spus președintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaților, Adrian Chesnoiu.
