Gheorghe Albu: Există legislație pentru plantarea perdelelor forestiere, e nevoie doar de voință și de finanțare!
Daniel Befu -
Perdelele forestiere trebuie plantate la nivel național după un plan, iar pentru acesta există cadrul legislativ pe care statul să îl pună în aplicare. Mai mult, pentru Tulcea și Constanța există act normativ care include amenajare a 3.000 ha de perdele forestiere. Doar să existe voință și finanțare, pentru că nu există alte piedici, ne spune fermierul constănțean Gheorghe Albu, cel care și-a ”asigurat” producțiile din fermă cu ajutorul acestor ”ziduri verzi”.
Gheorghe Albu (66 ani), este unul dintre cei mai titrați fermieri români. Copil al satului, care a avut parte de o copilărie dură, dar care l-a călit în lupta cu viața, a devenit director al unei unități agricole de elită înainte de ’89. E vorba de Asociația Economică Intercooperatistă Tortoman. Mai apoi a fondat un puternic grup agricol, care în prezent lucrează 6000 ha. Totodată deține și o podgorie și o cramă în plin avânt, dar și o componentă de livadă și una piscicolă. E posesorul unui doctorat în ovine, a fost secretar de stat în MADR și de-a lungul vremii a ocupat pe rând funcțiile de vicepreședinte și mai apoi de președinte interimar al LAPAR, în cea mai tulbure perioadă străbătută de organizație. Toate aceste roluri îi oferă o perspectivă largă asupra problemelor din agricultura românească.
Fermierul Gheorghe Albu este una din vocile cele mai autorizate în materie de perdele forestiere, dat fiind că a înființat prima rețea de mari dimensiuni de după Revoluție. Producătorul agricol identifică motivele care stau în spatele absenței acestei componente, atât de utilă, din ferme.
”Eu, aproape toată suprafața o am protejată de perdele forestiere. Ceea ce am făcut eu, nu are nimic cu PNDR sau cu AFIR. Eu tot ceea ce am făcut, am făcut din fonduri proprii. Statul efectiv trebuie să creeze logistica necesară a materialului săditor, pentru că ce se întâmplă? A înființa perdele forestiere printr-un program european este o sarcină de Sisif. Chiar regulamentele europene prevăd că pentru a putea accesa fonduri nerambursabile pentru înființarea perdelelor forestiere printr-un proiect european, în primul rând UAT-ul pe raza căruia se dorește înființarea de perdele, trebuie să aibă în totalitate făcută cadastrarea. Cadastrarea e departe de a fi terminată în cea mai mare parte a comunelor și nici nu va fi în viitorul previzibil, motiv pentru care eu am renunțat la aceste proiecte europene care pun 1.001 condiții, dar nu e vina cuiva, aia e regula europeană, nu ai ce să îi faci”, a explicat fermierul.
Acesta spune că fermierii nu pot proiecta aceste perdele cum ar trebui ele amplasate: perpendicular pe nord, cu închiderea flancului șamd. ”Fiindcă, pentru a fi eficiente, nu poți să le întrerupi acolo unde nu ai clară situația juridică a terenului, adică nu ai cadastru. De aceea eu am ales calea mai simplă. Având relația de bună conlucrare pe care o am cu proprietarii de teren, pentru că de ani de zile au terenul în arendă la mine, le-am explicat de ce este nevoie să punem aceste perdele forestiere, motiv pentru care proprietarii mi-au dat acest acord notarial, ca să pot înființa perdele pe terenul lor. L-am rugat să îmi ofere suport tehnic pe domnul Marian Ianculescu de la Academia de Științe Agricole și Silvice, care m-a ajutat din punct de vedere al proiectului, al modului cum se fac și se amplasează aceste perdele și m-am apucat pe cont propriu. Am cumpărat puietul și am plătit oamenii care au făcut plantările. Nu am luat nici un leu sprijin de la nimeni și în felul acesta am putut să plantez, pentru că nu am mai fost condiționat de cadastru. La nivelul României, cadastrul nu este efectuat nici pe jumătate din suprafață. Eu pe terenul ăla, plătesc și arenda și nu primesc plată pe suprafață și nici măcar nu se consideră suprafață ZIE. Am în jur de 1.200.000 arbori plantați, respectiv peste 100 ha, pe care plătesc arenda și nu încasez subvenție și nu este considerată zonă ecologică. De aceea eu aș reclama un singur lucru, că aceste perdele care sunt puse, prin exemplul meu personal și pe cheltuiala mea, nu sunt eligibile la plata pe suprafață, dar nu sunt trecute nici în măsură ZIE, ceea ce este nedrept. Dacă le faci o poză, sunt o frumusețe și generează un aer curat de ți-e mai mare dragul să poposești la umbra lor. Practic eu sunt pedepsit pentru că le-am pus din banii mei. Dacă le puneam din fonduri europene, nu era nici o problemă în ceea ce reclam eu”, prezintă producătorul plusurile și minusurile de care s-a lovit în procesul de înființare și întreținere a perdelelor forestiere.
Echivalentul marelui zid chinezesc, dar din ”perdele forestiere”
În opinia sa, soluția nu constă nicidecum în creionarea unui nou program de înființare de perdele forestiere după modelul încercat în ultimul exercițiu financiar, care s-a dovedit a fi un fiasco pentru România la nivel de absorbție a sumelor alocate.
”Părerea mea este că statului îi e mai ușor să intervină așa decât prin proiecte de împădurire cu finanțare UE. Încă ceva! Noi avem o Lege a perdelelor forestiere de prin 2002, deci avem cadrul legislativ creat. Totodată, mai avem pentru județul Tulcea și Constanța un OUG prin care să se înființeze peste 3.000 ha de perdele forestiere, având în vedere zona mai aridă a Dobrogei. Deci cadrul legislativ există. Trebuie doar facilitată obținerea perdelelor forestiere, pentru că prin această OUG, în Dobrogea studiile de fezabilitate sunt făcute. Știu aceste detalii, deoarece la acea vreme eram secretar de stat. Deci din partea statului nu rămâne decât bugetarea și plantarea acestor perdele forestiere. Desigur că în baza legislației în vigoare, Romsilva ar putea să preia această suprafață de perdele forestiere, așa cum statul român a preluat suprafețele de teren de lângă autostrăzi. Ele trebuie trecute în administrarea lui Romsilva, ca ei să le exploateze în regim silvic, pentru că eu știu de la mine cât de greu a fost. Eu nu le am în regim silvic, pentru că nu am cum să le dau, nefiind în proprietatea mea. Din acest motiv tot eu fac tăierile, tot eu fac tratamentele. Însă nu sunt de specialitate și până la urmă eu am destulă treabă făcând agricultură pe 6.000 ha, ca să mai am energie și pentru perdele. Și aici nu mă refer la banii investiți din propriul buzunar, pe care nu i-am contorizat niciodată, fiindcă dacă ar fi fost să număr foile de plăcintă, nu aș mai fi mâncat plăcintă”, crede fermierul.
Abordarea pe care autoritățile ar trebui s-o aibă, dacă vor ca suprafața de perdele forestiere să crească dramatic, e creionarea unei strategii naționale la nivel guvernamental, a cărei implementare, Executivul să și-o asume în pași anuali.
”Perdelele forestiere trebuie puse după o schemă, după un plan, dacă vrei să fie eficiente, în așa fel încât ele să plece de la Vama Veche până la Beba Veche, sau de la Zimnicea până sus, unde se agață harta în cui. Și atunci, perdelele forestiere fiind amplasate pe un areal mai mare, pe baza unei strategii la scară națională, atunci ele își ating și scopul. Însă pentru a putea realiza asta, trebuie să nu ne mai cramponăm de problema asta cu terenul, ci să procedăm așa cum s-a procedat la terenurile expropiate pentru autostrăzi, unde nu a fost nici o problemă. Același lucru l-ar putea face statul român și pe rețeaua asta de perdele forestiere, în baza legii din anul 2002, dacă nu greșesc eu. Legea creează cadrul legislativ general. Mai departe, prin HG-uri implementarea rețelei de perdele forestiere se bugetează anual. Exproprierile nu se fac în baza unor Legi, ci în baza unor HG-uri care fac trimitere la legea organică respectivă, fiindcă că nu o să poți pune perdele în toată țara deodată. Investițiile se fac eșalonat și se dau aceste hotărâri, pe ploturi, pe areale”, explică producătorul.
Există cadrul legal ca fermierii să fie ajutați cu puiet pentru înființarea de perdele
Fermierul mai completează că viteza de implementare depinde de mărimea fermei, dacă este o fermă mare, durata proiectului este de 1-2 sau 3 ani, însă dacă este o fermă mai mijlocie, mai mică poate să se facă investiția într-un singur an.
”Avantajul, în cazul meu a fost că la noi, la Constanța, Consiliul Județean a asigurat materialul săditor la vremea respectivă și cine vroia să planteze putea să planteze. Materialul săditor mi l-au dat Consiliul Județean și Romsilva, fară bani, în baza unui contract prin care mă obligam să plantez, să întrețin și să mențin acei arbori în cultură. Cheltuielile ar fi mult mai mici, minime, pentru că dacă faci prin proiecte, trebuie să faci proceduri greoaie de licitație, care încarcă costurile nejustificat. E mult mai simplu ca fiecare producător agricol să fie susținut cu material săditor și din punct de vedere tehnic de Romsilva și fermierul să-și asume plantarea perdelelor forestiere. Eu pot să spun despre perdelele pe care le-am plantat cu echipa mea, că la un moment dat nu ne mai opream. Vroiam să ne ducem până la Dunăre să plantam. Eram cuprinși de satisfacția pe care o ai când vezi în urma ta sădit un pom. Știm toți proverbul: «Cine pune un pom, face o casă și are un copil, și-a făcut datoria pe pământ», dar să vezi kilometri întregi de perdele forestiere în urma ta, atunci ai o satisfacție enormă!”. apreciază Albul.
Acesta spune că perdelele forestiere atenuează intensitatea vântului și în acest fel puțina apă care este, nu se evaporă atât de repede. ”Apoi, susține microfauna. Există fel și fel de insecte care ajută la polenizare, mamifere, păsări. Este o chestiune benefică pentru tot ce înseamnă viață. Aceste perdele forestiere ar trebui să fie o chestiune de rutină. Pe lângă orice teren agricol și o vegetație forestieră. Anul trecut în interiorul perdelelor forestiere eu am făcut în jur de 3500kg grâu/ha și am avut suprafețe în afara perdelelor forestiere, unde nu am făcut nici un bob”, conchide Gheorghe Albu.
