• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum și-a schimbat Cătălin Grigoriu strategia de agribusiness după secetă și pandemie

    Daniel Befu -

    Despre Moldova Farming majoritatea fermierilor au auzit. Și despre Cătălin Grigoriu, acționar și manager al conglomeratului de agricultură, care pe lângă cele 7.000 ha, oferă și inputuri fermierilor din județele Moldovei, dar nu numai. Cătălin Grigoriu, membru influent al Asociației Forța Fermierilor, e perceput drept un om de agribusiness aparte, în special din pricina hobby-ului său pentru raliuri și al asocierii cu frații Pavăl, care dețin Dedeman. Însă un detaliu neștiut este că de fapt Cătălin Grigoriu este economist la bază, școlit în Canada. Viziunea agriculturii acestui moment, așa cum se vede ea prin ochii unui om al cifrelor, e una care ar trebui să îngrijoreze pe mulți producători agricoli. De aceea, lectura acestui interviu este un ”must-read” pentru orice fermier lucid.

    Agrointeligența: Sunteți atât fermier, cât și furnizor de inputuri, cât și implicat în tradingul de grâne. Din această triplă postură, cum caracterizați sezonul agricol în curs?

    Cătălin Grigoriu: Ca și specific, anul 2021, până acum, a fost un an, dar din experiența anului trecut, cel puțin la culturile de primăvară, până nu le vedem în silozurile noastre, ori, altfel spus, marfa recoltată și vândută, chiar nu ne putem bucura în avans. Cel puțin mie îmi este frică. La culturile de cereale, culturile de toamnă, clar avem o certitudine asupra unor producții mai mari decât cele de anul trecut. Plus că, mai este un aspect extrem de favorabil comparativ nu numai cu anul trecut, ci și cu mulți ani mai în spate și anume că prețurile la cereale sunt foarte ridicate. Din prisma faptului că inputurile pentru culturile anului 2021 au fost la nivel redus și outputurile la cereale au preț foarte mare, ar duce la concluzia că acesta o să fie un an profitabil, chiar bun pentru majoritatea fermierilor. În schimb, aceste prețuri mari la cereale vin și cu capcană. Prețurile mari sunt și la inputuri, la îngrășăminte chimice în mod special și atunci prin aceste creșteri accelerate la inputuri agricole, devalorizarea puterii de cumpărare a fermierului român este de minim 30% spre 40% . Nu vorbim de discount-uri aici. Nu e vorba de o umflare a prețurilor inputurilor la nivel de distribuitori. Vorbim de piața mondială. Pur și simplu, piața la îngrășăminte chimice, începând din 2021, a evoluat în defavoarea producătorilor. Pentru culturile de toamnă, ne-am apucat să cumpărăm inputuri, nu numai eu, ci toți fermierii, din august, septembrie, octombrie 2020 și am prins la prețuri foarte mici, comparativ cu prețurile de acum. Astfel încât, la tot ce înseamnă culturile de toamnă – grâu, rapiță, orzoaică, avem o balanță total în favoarea fermierului în sensul în care, inputurile au fost ieftine și producția cerealieră este foarte scumpă.

    Agrointeligența: Mai exact, de ce s-au scumpit îngrășămintele?

    Cătălin Grigoriu: Ele au avut aceeași valoare de câțiva ani de zile, plus-minus. În acest an, 2021 din ianuarie, prețurile au explodat. Din punctul meu de vedere, are legătură cu trilioanele de dolari și euro care au fost injectate în economie în această pandemie de Covid-19. Și datorită acestor trilioane injectate în economii, absolut toate prețurile la absolut toate produsele, au crescut. Bursele pieței de capital sunt la maxime istorice, tot ce înseamnă metale aproape de maxime istorice, cerealele aproape de maxime istorice, imobiliarele la fel, materialele de construcții la fel. Și petrolul a crescut foarte mult. Prețul barilului a trecut de 70 USD. Sunt atât de mulți bani în piață, încât prețurile au crescut foarte, foarte mult. Asta s-a întâmplat o dată cu descătușarea cererii, după un an în care, planeta Pământ a fost mai mult sau mai puțin închisă. Tot ce înseamnă materii prime, tot ce înseamnă materiale, totul a crescut la nivel mondial. Și atunci și îngrășămintele, ca inputuri și cerealele, ca outputuri, se încadrează în acest trend general al întregii planete. Nu e ceva care ține de Europa sau România sau de o regiune sau județ. Nu e ceva care ține de furnizor sau distribuitor sau de discount-uri acordate sau nu. Pur și simplu, la nivel mondial totul a explodat. Și în continuare vor urma scumpiri în cascadă. De exemplu creșterile materiilor prime se vor reflecta în evoluția prețului la imobiliare, fiindcă va fi mult mai scump să construiești un apartament sau să faci o casă.

    Agrointeligența: Cât de vulnerabili sunt fermierii români în fața acestui trend?

    Cătălin Grigoriu: Anul acesta sunt niște bani pe care noi, toți fermierii, îi vom face, dar dacă nu sunt duși către plata unor cheltuieli bancare, către eficientizarea proceselor economice, către ceva care să crească productivitatea, acești bani mai devreme sau mai târziu se vor pierde, pentru că va veni și anul în care vom cumpăra scump inputurile și vom vinde grâu, rapiță, porumb foarte ieftin. Asta este o certitudine. Doar că nu se știe când: dacă anul acesta, peste 1 an, 2 sau 3 ani. Depinde cât va dura super-ciclul economic. Noi acum intrăm în ceea ce se numește economic super-ciclu. Un super-ciclu marcat de prețuri foarte mari la tot ce înseamnă materii-materiale și inflație, care din punctul meu de vedere va fi una galopantă, foarte mare, corelată cu o depreciere a puterii de cumpărare. Asta este o chestie foarte periculoasă pentru că cu aceiași bani vei putea cumpăra mai puține inputuri, cum se spune. Rezultatele financiare din 2021 pot fi o capcană pentru fermieri, care se vor amăgi că vor face profit în acest an, dar când își vor cumpăra inputurile pentru anul 2021-2022, ei cu aceiași bani vor cumpăra mai puține îngrășăminte, spre exemplu.

    Agrointeligența: Ce faceți dumneavoastră în acest context, o strategie pe care o pot aplica și alți fermieri?

    Cătălin Grigoriu: Cel mai bun sfat, pe care și eu îl aplic, este ca profitul estimat pentru acest an să nu plece din firme pentru cheltuieli personale. Să rămână în firmă pentru acoperirea de credite, ori pentru o retehnologizare, dar doar dacă este obligatoriu și este musai să fie făcută. Dacă nu, să fie ținuți banii în conturi pentru vremuri mai grele. Sub nici o formă să nu fie scoși banii pentru o mașină personală mai bună, sau cine știe ce altceva asemănător.

    Agrointeligența: Am interacționat cu dumneavoastră ca om de agricultură. Constat că vorbiți mai degrabă cu concepte și abordare de economist. De unde provine această latură a lui Cătălin Grigoriu?

    Cătălin Grigoriu: Eu am făcut finanțele între 1996 și 2000, sunt licențiat în Finanțe la Concordia University, din Montreal, Canada, cu diplomă de ”Bachelor of Commerce”.

    Agrointeligența: Foarte interesant. Atunci profit să vă cer să ne ajutați să înțelegem unde ne aflăm în acest moment de exuberanță, în care pandemia nu s-a încheiat, dar economia și-a reluat avântul și plutește optimismul în aer?

    Cătălin Grigoriu: Ceea ce trebuia să se întâmple în 2019-2020, adică o criză și o cădere a piețelor financiare, urmată de o depresiune a economiei în general, aceasta a fost amânată, să spun așa, de triliardele de euro și dolari injectate în economie de criza asta Covid-19. Și cumva, nu numai că am prelungit artificial perioada de boom economic, ci ne-am dat și o creștere exponențială, un ritm accelerat de creștere și de prosperitate.

    Din punctul meu de vedere, este posibil să intrăm în zona de superciclu, care să mai dureze 6 luni, 1 an, 2 ani de zile poate, dar căderea va fi mai abruptă. Spun asta pentru că acești bani din economie duc clar la inflație și duc la o depreciere a puterii de cumpărare pentru toată lumea. Când scade puterea de cumpărare, evident că toți cei care sunt angajați la firmele din România vor cere măriri de salarii, măriri care vor eroda profitul. Este o spirală din care la un moment dat nu vom ieși.

    Este foarte important rolul Băncii Naționale a României, ca aceasta să ia măsuri extrem de echilibrate și care să transmită în piață sentimentul de seriozitate, echilibru și prudență în întreaga piață financiară europeană privitor la România. Altfel, noi ne-am putea trezi că dacă BNR-ul face mișcări bruște care ar speria investitorii, atunci vom asista la o depreciere cruntă a leului față de moneda europeană, după modelul Turcia. Și atunci, n-am făcut nimic. Vor crește dobânzile poate până la 10%. Adică intrăm pe un teritoriu foarte periculos. Acum este un teritoriu exuberant, dar care peste noapte se poate transforma într-o tragedie, dacă cumva situația nu este gestionată foarte, foarte echilibrat și rațional, mai ales în zona BNR. Însă acești bani europeni din planul de redresare și reziliență, cele 30 de miliarde din care 16 parcă, sunt împrumuturi, cărora li se adaugă sumele din exercițiul financiar 2021-2027, sunt un lucru foarte bun pentru România în condițiile în care se renunță la fapte de corupție și la furtul grosolan de care a avut parte țara asta de 30 de ani. Dacă banii ar ajunge cu adevărat în economie, mai ales în zona infrastructurii rutiere, cu toții am avea de câștigat măcar printr-o creștere a nivelului de trai. Măcar să circulăm și noi ca oamenii normali europeni, într-o țară europeană, ca să nu mai amintesc de cei 2000 de oameni care mor în România din accidente auto. Eu am fost nu demult de la Bacău la Alba Iulia și am făcut 7 ore. Toată oboseala din șapte ore, te face ca pur și simplu, după ce ai mers 200 de km cu 30 km/h, să îți vină să depășești, atunci când poți, viteza legală și rămâi și fără carnet, sau poate omori pe cineva, ori poate intră cineva în tine. Dacă am avea infrastructură măcar am scurta distanța și timpul pe care l-am pierde-n mașină. Timpi în care noi muncim ca la serviciu. Vorbim la telefon, dăm emailuri, dăm mesaje, că doar nu putem suspenda obligațiile din ziua respectivă, pe motiv că șofăm în România.

    Agrointeligența: Asta privind economia per ansamblu. Dar cei îi așteaptă pe actorii din agribusiness?

    Cătălin Grigoriu: Cumva agricultura, față de restul economiei, este mult deconectată. Au fost perioade de criză economică, cum a fost cea din 2008, iar în agricultură dacă cumva ploua și făceai producții, nu aveai nici un fel de problemă.

    Agrointeligența: Garnitura politică actuală se ridică la nivelul unui pericol atât de mare, ca cel pe care-l previzionați?

    Cătălin Grigoriu: Am avut, să spunem așa, simpatiile mele politice, dar nu sunt genul de om care să mă omor sau să mă bat sau mă cert pentru știu eu, un partid sau altul. Chiar nu merită așa ceva, din punctul meu de vedere. Toți sunt la fel și cu mici excepții, de oameni extrem de capabili, pe care i-am văzut prin diferitele partide, în rest, 90% sunt praf. Nici măcar nu merită să discutăm despre ei, dar să mai și comentăm ce zic sau fac aceștia. Clar că din punctul meu de vedere, mai important decât cine este prim-ministru, că-i Dăncilă, că-i Cîțu, că-i Orban, este important ca guvernatorul BNR, care ne-a salvat de multe primejdii și capcane în ultimii 30 de ani, să rămână, acolo și să acționeze corect. Mi se pare mai importantă poziția lui, decât a prim-ministrului. Că dacă stau și număr, cred că avem 20 de prim-miniștrii din 30 de ani. Pe unii nici nu-i mai știm. Dar faptul că l-am avut pe Mugur Isărescu acolo, sincer după părerea mea, ne-a scos din multe mizerii, chiar dacă l-au mai blamat unii, așa, pe alocuri.

    Agrointeligența: Dumneavoastră aveți localizate companiile, atât pe partea de agricultură, cât și din distribuția de inputuri, în Moldova, regiune puternic afectată de seceta anului trecut. Ce vi s-a revelat în urma acestui episod dramatic?

    Cătălin Grigoriu: În distribuția de inputuri suntem o companie care analizează atent toți clienții din perspectivă financiară, cât și din punct de vedere reputațional, ca să știm totuși cui dăm marfă, cui îi încredințăm practic banii noștri. Vă dau un exemplu concret, de la nivelul anului 2020. Anul trecut compania pe care o manageriez a închis anul cu un grad de încasare al creanțelor din piață de 74%, care este cel mai mic grad de încasare, din experiența mea, de 23 de ani în agricultură. Timp de două decenii, cât am eu la activ în business, media de încasare la sfârșit de an era undeva la 92-93%. De ce este grav ce s-a întâmplat în 2020? Că acest nivel record al neîncasărilor a apărut în primul an când fermierii din sud-estul și estul țării, adică din circa o treime din țară, au fost afectați de o secetă severă. La primul an de secetă, nu după doi ani consecutivi sau după 3 sau 5. La primul an de secetă dură, n-au putut să-și plătească furnizorii. Dar dacă noi nu făceam apel la finanțare bancară și le-am fi cerut acelor fermieri insolvența? Atunci 25% dintre clienții noștri, fiindcă n-au avut suficientă putere financiară, ar fi intrat în faliment acum. Noi ne-am permis să-i susținem, așteptându-i încă un sezon. Dar acest nivel record de neîncasare ce ne spune? Că fermierii sunt financiari foarte șubrezi. Deci la primul hop, un sfert dintre ei nu pot plăti. Analizând toți clienții noștri, majoritatea au grade de îndatorare de peste 100% din cifra de afaceri și cumva este explicabil. Asta pentru că dacă ai un client care are 300 de ha, cât poate să producă? Produce, nu știu 300 de ha înmulțit cu 3.000 lei. Dar el pentru cele 300 de ha, are nevoie și de o combină care costă 250.000 euro, are nevoie și de măcar un tractor, două. Și din start, dacă acele utilaje și le ia prin credit bancar, gradul de îndatorare e mai mare decât cifra de afacere. În viața asta reală, că un întreprinzător are o firmă de distribuție sau de comerț, nici o bancă nu l-ar credita atunci când gradul de îndatorare i-ar fi mai mare de 30-50%.

    Ei, gândiți-vă ce se întâmplă cu fermierii, care sunt aproape toți foarte îndatorați, în momentul în care băncile se sperie. Pentru că atunci când se întâmplă ceva, când apare un dezechilibru economic, băncile se sperie și opresc finanțarea. Pentru că preferă să nu aibă profit, decât să aibă provizioane pentru credite neîncasate. Vă dați seama că în momentul acela toți fermierii se vor baza pe acei 10-15 distribuitori principali de inputuri, ca să-i susțină? Să-i aștepte cu banii pentru un an de zile și să le mai dea și un nou set de inputuri, ca să poată relua ciclul agricol pentru a avea ce recolta anul următor. De aceea va fi foarte greu pentru distribuitorii care nu sunt puternic ancorați financiar, care nu au un indicator bun și nu-și fac de pe acum treaba conștiincios și corect. Gradul ridicat de îndatorare la nivelul actorilor din economia național se explică prin faptul că, în general, românilor care fac afaceri, nu doar fermierilor, le lipsesc elementele de bază ale educației financiare. Mulți lucrează fără o analiză corectă a ceea ce au de plătit și de încasat. Fără să-și facă cineva un scenariu și să se întrebe ce se întâmplă în scenariul prost, în scenariul mediu și în cel optimist. Însă 2021 e unul în care cred că toți fermierii își primesc binecuvântarea de la Dumnezeu. Li se mai dă o șansă celor care au rămas cu datorii din 2020, să ajungă la zi. Iar pentru compania pe care o coordonez este o șansă să recuperăm pierderile anului trecut și să facem și-un mic profit anul ăsta. Pentru cei care au avut deja un an bun anul trecut, anul acesta ar trebui să profite la maxim de el, ca să plătească din credite sau să pregătească businessul cumva, pe un fundament mai sănătos, mai echilibrat, pentru o potențială criză care poate să fie peste un an, doi, trei, cinci.

    Agrointeligența: Fiindcă vorbiți de baze sănătoase, fermierul din dumneavoastră ce mutări cheie a făcut ca să fie mai robust în fața unei potențiale crize?

    Cătălin Grigoriu: Că mă întrebați ce facem ca să nu mai avem același rezultat ca în 2020, vă voi spune. Am băgat până acum 1,3 milioane euro, ca să mai irigăm încă vreo 350 ha de teren în Vrancea. Irigat, acum avem undeva la 700-750 ha, dintr-un total de 7.000. Toate investițiile în irigații sunt făcute cu forțe proprii, fără Cîțu, Orban, fără partide, fără PNDR și așa mai departe, că în relația cu statul te chinui degeaba. Am stat de vreo 4 ani de zile așteptând după promisiunile oficialilor și degeaba. Statul ar putea avea un rol foarte important, însă bineînțeles că statul nu te ajută cu nimic.

    Dintre terenurile care nu aveau potențial ridicat de producție, circa 1.300 ha le-am dus către zona lucernei și către bio. Erau suprafețe de teren, care nu erau foarte performante. E un teren mai prost, la care practic pierdeam bani constant, an de an și atunci l-am mutat pentru zona ecologică și din considerente de mediu, dar și din considerente de subvenție APIA. Acum urmează să găsim soluții privitoare la ce facem cu producția de pe mai bine de 1.000 ha de lucernă, care este un produs ce devine din ce în ce mai căutat.

    Ca altă măsură luată, am început să diversific culturile. De la producția standard pe care am avut-o an de an, respectiv porumb, rapiță și grâu, am ajuns la lucernă, sfeclă, porumb-sămânță, floare-sămânță și grâu-sămânță. Am pus și niște orz. Am diversificat cumva ca să nu țin toate ouăle în același coș și m-am dus către zona asta cu o valoare adăugată mai mare.

    Aceste măsuri de adaptare a fermei pentru a face față unui viitor mai plin de provocări, le-am luat din considerente economice. Aici eu am un avantaj, că am studiat finanțe. Pe de altă parte, dacă am vorbi strict pe concepte de agronomie, atunci 99% dintre fermieri ar fi peste mine. Că eu am furat meseria de agronom. Desigur, nu vă imaginați că eu conduc operațiunile tehnice din ferme, ci avem tehnicieni valoroși care se ocupă de aceste aspecte.

    Agrointeligența: Cine sunt top 3 actori din agribusiness pe care îi apreciați cel mai mult?

    Cătălin Grigoriu: Persoana pe care o admir cel mai mult din agribusinessul de distribuție e Vicențiu Cremeneanu, de la Alcedo. Este persoana pe care o admir cel mai mult și pentru care am maxim respect. Este cu totul special și din altă lume. E cel mai tare în domeniul ăsta. Din zona de procesare, nu ai cum să nu o admiri Transavia. Ce au făcut oamenii de acolo e tehnologie și nu ai cum să nu admiri. Din zona de producție, pe cultură mare este familia Iliuță din Călărași, care sunt și ei oameni extrem de muncitori și serioși și avem aici, la Bacău, familia Șerban, de la Șerban Grup. Sunt foarte mulți oameni serioși în agricultură. De aceea aș spune că un loc în acest top personal, chiar merită orice fermier mai mic sau mai mare, care reușește în mod etic, corect, din punct de vedere al datoriilor, fără evaziune și fără a lucra la negru.

    Agrointeligența: În încheiere, ce ați cere autorităților?

    Cătălin Grigoriu: Cel mai important pentru România, din punctul meu de vedere, este să nu plafoneze subvențiile pentru fermele mari. Ar genera cel mai mare dezastru.


    Te-ar mai putea interesa

    Furtuni puternice cu grindină anunțate astăzi de ANM. Codul roșu de caniculă – menținut! Cireașa și căpșuna – rezultatele analizelor de laborator pentru fructele românești din piețe O familie de legumicultori și-a găsit solarii tăiate și toți ardeii furați

    Ultimele știri

    Plăți subvenții APIA! Fermierii care au încasat banii în conturi în ultimele zile Vremea în următoarea lună – unde vor fi cele mai mari temperaturi, dar și ploi însemnate România a scos ”artileria grea” în lupta cu seceta. Județele unde ploaia va fi produsă artificial