Fermier român după o vizită în Austria: La ei fermele sunt în mijlocul satelor și nu se plâng de mirosul de bălegar!
Angelica Lefter -
Ferme de animale în mijlocul satelor și orașelor și nimeni nu se plânge de mirosul de bălegar pe care fermierii, dar și gospodarii îl folosesc toamna pentru fertilizarea terenurilor și a fânețelor. Sunt aspecte care l-au impresionat pe un fermier român care a vizitat recent Austria și care a făcut comparație cu situația din România unde crescătorii sunt puși la zid de autorități.
În timp ce unii fermieri români sunt avertizați de Garda de Mediu că vor fi amendați cu sume colosale pentru împrăștierea gunoiului de grajd pe terenurile de la marginea localităților, sub pretextul degajării de mirosuri neplăcute, agricultorii din alte state europene folosesc îngrășământul natural fără probleme considerând că este singura metodă de a produce cât mai natural. Mai mult, sunt protejați de comunitate și de autoritățile locale.
În Austria fermele de familie sunt peste tot. Fermierii sunt susținuți de autoritățile locale și de comunități
Mărturie stă experiența pe care a avut-o un legumicultor român în cadrul unei vizite efectuate în Austria.
Mișu Drăcea este un legumicultor care cultivă în spații protejate aproximativ 25 de ari, un sfert de hectar, și care trăiește în comuna Jiana, localitatea Jiana Mare, din județul Mehedinți. El a fost profund impresionat de modul în care sunt susținuți producătorii peste hotare și a spus pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că a fost uimit să vadă în Austria ferme în mijlocul orașului, câmpuri păstrate verzi cu gunoi de grajd și susținerea pe care o au fermierii din satele austriece de la autoritățile locale, spre deosebire de cei români.
”M-am întors recent din Austria unde am rămas foarte surprins să văd în sate foarte multe case obișnuite care aveau grajdul jos, iar sus locuiau fermierii. Sunt ferme de familie cu 10-15 capete de animale. Ei nu par deranjați de mirosurile degajate de gunoiul de grajd. Mai mult, ei împrăștie gunoiul de grajd pe parcele de fânețe, acolo se împrăștie acel gunoi de grajd. Parcelele erau în sate, între case.”, a menționat legumicultorul mehedințean.
Mișu Drăcea spune că nu mică i-a fost mirarea când, participând la un eveniment în familie, a mers chiar într-un orășel din apropiere de Innsbruck, unde se afla o fermă de animale chiar în mijlocul urbei.
”Am fost într-un orășel unde exista o fermă chiar în mijlocul orașului. Am întrebat uimit cum este posibil așa ceva și dacă reclamă cineva mirosurile. Mi s-a spus că nu, ei chiar se mândresc că mănâncă ecologic, se mândresc cu fermierii lor care au animale, iar localnicii nu le pun probleme crescătorilor de animale”, a mărturisit fermierul român.
România ar trebui să urmeze exemplul austriecilor, elvețienilor sau germanilor
În România, Legea nr.123/2020 sau Legea ”Mirosurilor” care a intrat în vigoare anul trecut și care introduce termenul de ”disconfort olfactiv” a dat de furcă fermierilor, aceștia fiind practic nevoiți să-și mute punctul de lucru sau fermele cu totul pentru a nu ”deranja”. În alte state, fermierii sunt protejați, iar autoritățile locale luptă pentru a păstra fermele în mijlocul comunităților care se hrănesc cu produse cât mai naturale procurate direct de la crescătorii de animale. Așa cum spunea și Mișu Drăcea, comparația nu intră în discuție.
”Comparativ cu România, mie nu mi se pare normal că fermierii sunt amendați că folosesc gunoiul de grajd, dacă cei mai de sus precum austriecii, germanii, elvețienii, ne impun aceste reguli, bănuiesc că ei ne impun aceste reguli, însă eu am rămas surprins de cum procedează ei. M-am mai gândit la varianta că dacă de la nivel european nu sunt cerințe atât de drastice, poate e ceva la nivel național, poate cei care vând inputuri către fermieri fac presiuni, nu știu…să nu mai folosim gunoi de grajd, dar să cumpărăm inputuri de la ei, căci s-au scumpit. Eu zic că ar trebui să urmăm exemplul celor din afară! Și plouă, dar întrețin verdeața cu gunoi de grajd. Și la ei am simțit miros de gunoi de grajd, dar nimeni nu se plânge. Am rămas uimit să văd că în spatele unei primării se găsea o altă fermă de vaci, chiar lipită de peretele primăriei”, a spus Mișu Drăcea.
Agricultorul român a mărturisit că toate cele văzute în Austria i s-au părut de necrezut, mai ales că știe faptul că fermierii români care cresc animale sunt scoși din sate și orașe, pentru a nu deranja.
”Noi în loc să folosim ceva natural, dăm cu chimicale. Eu am folosit în spațiile protejate îngrășământ natural, dar este greu de găsit. Oamenii nu mai cresc animale în sate. Nu cred că reclamă lumea mirosul dacă cineva împrăștie gunoi de grajd pentru că oamenii din satele românești au trăit la țară, sunt obișnuiți cu animalele. Aceste amenzi și toate acțiunile împotriva fermierilor sunt așa…nu că reclamă cineva”, crede legumicultorul mehedințean Mișu Drăcea.
Legea este mai permisivă pentru fermierii europeni, agricultorii români nu pot concura la prețuri cu ei
Dan Pănescu, președintele Asociației Tinerilor Fermieri Mehedinți, organizație membră a Asociației Forța Fermierilor, contactat de Agrointeligența – AGROINTEL.RO a atras atenția că sprijinul autorităților în dezvoltarea fermelor din România este aproape inexistent, dacă nu chiar legislația devine o piedică pentru fermierul român.
Acesta a punctat că indiferent în ce sector, că vorbim despre zootehnie sau legumicultură, agricultorii români sunt lipsiți de susținerea Ministerului Agriculturii.
”Eu n-am văzut în ultima perioadă de timp, în ultimii 2 ani în România, o lege care să fie în favoarea fermierului, am văzut numai legi care sunt împotriva fermierului. Adică ce vrem să facem până la urmă? Vrem să distrugem agricultura? Să ni se spună clar, de la început: Noi nu avem nevoie de agricultură în România, vrem să o distrugem de tot, vrem să o închidem, duceți-vă la muncă în afară că noi avem alte planuri cu terenurile agricole, vrem să le vindem către străini! Nu am văzut nicio decizie concretă în favoarea fermierilor, am văzut subvenții tăiate, am văzut ajutoare de secetă care s-au promis și nu s-au dat, am văzut ajutoare de minimis anulate, numai promisiuni, dar concret nu am văzut nimic pentru agricultură și pentru fermieri. Noi, fermierii, am fost și am văzut și alte ferme. Domnii de la Ministerul Agriculturii să nu-și închipuie că noi nu am ieșit afară din țară și nu avem idee despre cum se face agricultura în alte țări. Suntem în Uniunea Europeană, toți ar trebui să avem aceleași drepturi și aceleași ajutoare, nu? Că și noi cotizăm așa cum cotizează și ei? ”, se întreabă retoric reprezentantul tinerilor fermieri legumicultori mehedințeni.
Dan Pănescu vine cu exemplul unor țări apropiate economic, precum Polonia și Ungaria, care-și sprijină fermierii în activitatea lor și acest lucru este vizibil.
”Aceste țări care au dezvoltare economică mai apropiată de noi își sprijină agricultorii, iar pe noi nu ne sprijină nimeni. Cum vrem noi să ieșim cu produse când prețurile de producție sunt mult mai mari față de ei? Noi nu putem să concurăm pe marketuri, pe piață! În ceea ce privește fermele și regulamentele impuse, acea ”Lege a mirosurilor”, păi Uniunea Europeană ne impune nouă să ne comportăm în felul acesta, dar uitați-vă la fermierii UE, că în stațiune în Austria este împrăștiat gunoi de grajd, dar la noi nu, la noi nu merge nici pe suprafețele agricole, păi în ce țară trăim? Noi avem cele mai stricte legi, noi nu avem ajutoare ca ei, noi nu avem legi atât de permisive ca ei, dar vrem să concurăm la prețuri cu ei! Păi nu se poate!”, a punctat președintele Asociației Tinerilor Fermieri Mehedinți, Dan Pănescu.
