Fermierul Ionel Stan și-a crescut profitul la cultura mare cu 400 euro/ha folosind două trucuri simple
Daniel Befu -
Agronomul Ionel Stan (61 ani) are o vastă experiență acumulată atât în zootehnie, cât și în cultura mare, în cei 42 de ani de activitate. Până la începutul anilor 2000 a fost șeful complexului Beregsău, aparținând grupului Comtim. În paralel și-a construit o mică afacere de familie Checea, județul Timiș, mizând pe un domeniu total diferit al agriculturii. E vorba de cultura mare. În ani, în cadrul fermei sale vegetale, a reușit să creeze o sinergie între zootehnie și agricultură.
A prins gustul agriculturii încă din școala generală
Primul contact al fermierului Ionel Stan cu agricultura s-a făcut prin prisma școlii generale, când tinerii elevi ajutau la muncile câmpului în cadrul IAS.
”Pot să spun că am început pe la 14 ani. Sunt de aici, localnic. Am început în vacanțele de la clasele generale mergeam la IAS Cenei și lucram în perioada de vacanță. Mă puneau la ce era de lucru: la castrat de porumb, la cărat de baloți de paie… Eram zilier cum s-ar spune. În paralel am fost implicat de mic și acasă, în gospodărie. Erau ani grei, dar nu mi-a fost groază de muncă. Timp de 21 de ani, din 1980 până în 2001, am fost șef de fermă la Beregsău, la combinat la Comtim. Am avut 25.000 de scroafe în sector și 1500 de vieri”, vorbește fermierul despre începuturile sale în agricultură.
Studiile de agricultură au venit mai târziu, din dorința pe care Ionel Stan a manifestat-o pentru o specializare completă. ”Am absolvit Facultatea de Agronomie, însă am făcut-o puțin mai târziu, că am făcut școlile cam pe banii mei. N-am avut posibilitățile financiare când a trebuit să le fac, dar am vrut să studiez și am învățat, chiar dacă mai târziu”, explică timișeanul.
Ferma de familie a început-o după Revoluție
De afacerea proprie s-a apucat din 1990, după Revoluție imediat, ”în paralel cu lucrul”. ”Am început cu pământul familiei, vreo 5 ha și după tot am cumpărat, am cumpărat și m-am extins în afacerea cu pământul, până am ajuns la 60 ha. Atunci am decis că e momentul să lucrez exclusiv pământul și am plecat de la conducerea complexului de porci. În zootehnie ești prins de la 1 ianuarie până la 31 decembrie. Nu ai timp liber deloc. Nici în cultura mare nu prea ai. Ai doar iarna, când e închis totul, sau când plouă, vreme să te mai odihnești, însă pentru cineva cu background în creșterea animalelor, lucrul pământului e mai ușor. Pământul trebuie să-l vezi de cel puțin 3-4 ori pe zi. Știți cum se spune în agricultură despre tratamente: «azi e prea devreme, mâine e prea târziu». De rapiță trebuie să te ții ca de-un copil mic. Trebuie să fii acolo când plânge, trebuie să vezi de ce plânge. Practic trebuie să fii acolo, la capătul solei, mereu”, declară Ionel Stan, care administrează ferma alături de fiul său Adrian (37 ani), medic veterinar de profesie, dar care i s-a alăturat full-time în ferma vegetală de acum 7 ani.
Dejecțiile din ferme, unul din factorii determinanți ai unor producții mari și mai ieftine
În două decenii a reușit să-și construiască o fermă vegetală de 550 ha, iar din expertiza pe care a căpătat-o în zootehnie a rămas cu apetența pentru fertilizarea cât mai naturală a solului.
”Unde am aplicat dejecții, am avut o producție cu undeva la 1.000-1.500 kg/ha în plus la porumb. La rapiță se vede un plus de undeva până în 1.000 kg/ha și la grâu la fel. Sigur, înainte se face un studiu pedologic și atunci se vede cantitatea recomandată, dar în general dozele aplicate au variat între 60 și 80 mc per hectar”, explică fermierul beneficiile fertilizării cu dejecții animale.
Administrarea fertilizantului natural nu este o procedură simplă, mai ales în ultimii ani când, din cauza problemei mirosului, nu mai poate fertiliza aproape de localitate. ”Dejecțiile s-au aplicat în toamnă, undeva până la 1 noiembrie și de la 31 martie, în primăvară, până prin iunie, când am recoltat orzul sau grâul. Problema e că nu putem da dejecții aproape de sat, pentru că, mai ales acum, a venit și legea asta cu mirosurile. În general dăm unde-i mai departe de sat, la cel puțin 800 m depărtare de case. Din total fermă undeva la 60% se încadrează la distanța legală de sat, așa că o putem fertiliza natural. Anual reușesc să fertilizez astfel undeva la 40-50% din totalul suprafeței care poate fi fertilizată cu dejecții. Unde am dat anul ăsta, anul viitor nu mai dau, ci dau în altă parte. Avem un grafic cum să aplicăm. Gunoiul de grajd are rol și în refacerea structurii solului. Se vede în practică, fiindcă pământul se lucrează mai bine. E o opțiune mult așteptată, mai ales că de ani de zile nu se mai dă foc la paie. Acum 20 de ani era metoda ca atunci când erai gata de recoltat, să pui chibritul și gata. Acum însă sunt alte reguli. Nu se mai dă foc. Orice fum se simte, se vede”, explică fermierul.
Alternează într-o solă mai multe varietăți din aceeași specie
Din micile trucuri de fermier cu multă experiență în spate fac parte și alternările de varietăți din aceeași specie, în cadrul unei singure sole.
”La grâu băgăm câte 2 soiuri într-o solă, pentru stimularea polenizării. Noi fiind așa, de capacitate medie, nici mari, nici mici, nu avem sole mari. La noi are 30-40 ha cea mai mare solă. De obicei avem sole de 7-8-10 ha. De regulă cam tot a 4-a parte din solă punem altceva. La grâu o semănătoare are 4 metri. La 30-40 m alternăm soiul. Și la porumb la fel. Punem intercalați hibrizi mai timpurii cu hibrizi mai tardivi, ca să se lungească perioada de fecundare. Eu pot să vă spun doar ce-am observat utilizând această alternanță. Am făcut o producție medie undeva de peste 8 t/ha făcând chestia asta, în timp ce înainte produceam în jur de 5-6 t/ha de grâu. Explicația e că se mărește perioada de fecundare, pentru că anotimpurile s-au schimbat extraordinar de mult. Nu mai e ce-a fost. Știai că-i vară, era vară. Nu. Acum poate să fie și vară și iarnă în aceeași săptămână. Mai e ceva. Îmi produc și sămânța de ani de zile. Cât nu mi-am produs singur sămânța, n-am trecut de 6 t/ha, atunci când a fost un an bun. Și la porumb diferența e destul de bună. La porumb am mai observat că diferența o face și sămânța hibridă pe care o alegi. Sămânța, dacă-i un an foarte bun pentru porumb, nu face diferența. Însă sunt companii ai căror hibrizi te ajută și-n ani secetoși. Atunci poți să faci o producție mai ridicată cu 1 t/ha și chiar mai mult”, ne explică Ionel Stan.
Gunoiul de grajd și alternarea soiurilor i-au crescut profiturile cu 2.000 lei/ha
În cadrul procesului de producție, fermierul a observat că gunoiul de grajd, împreună cu alternarea varietăților pe solele unde cultivă aceeași specie, îi aduc un extraprofit de peste 2.000 lei/ha, echivalentul a circa 400 euro/ha, motiv pentru care recomandă fermierilor să testeze aceste soluții simple în fermele lor.
”Pe solele unde fertilizăm cu dejecții, nu mai aplicăm îngrășământ chimic, deci per total fermă dăm mai puțin pe îngrășăminte de sinteză. Diferența de cost între hectarul fertilizat natural și cel fertilizat chimic este undeva de la 800 până la 1.000 lei/ha. La această economie se adaugă câștigul suplimentar generat de producția mai ridicată și rezultă suma finală cu care suntem pe plus, de 2.000 lei/ha și chiar peste această sumă”, își securizează profitul Ionel Stan. Și, totodată, își sporește și ”bucuria de la final”, dat fiind că momentul său favorit din an este… recoltatul.
Schimbările climatice – o mare problemă
Schimbările tiparelor climatice sunt cele mai bulversante pentru producătorul din Checea. ”Agricultura ne încearcă, dar fără încercare nu merge nimic. În special clima ne pune probleme. E o schimbare extraordinară. Eu am copilărit pe zăpadă. Din noiembrie până-n februarie, martie a fost zăpadă. Acum copiii ajung să nu mai știe ce-i zăpada și să nu se mai bucure de omăt. N-a mai fost așa, o ninsoare de 20-30 cm, care să țină două luni, de nu-mi aduc aminte când, în ultimii ani. Doar o ninsoare, așa, să vezi cum se bucură o clipă copiii și a doua zi nu mai este nimic. Înainte vreme, vara când ploua, chiar ploua. N-a fost o săptămână să nu-i dea o ploaie din aia de vară, când într-un sfert de oră se umpleau șanțurile de apă. Eram copil, fugeam prin șanțuri și ne jucam. Acum, de prin mai până în august, n-a plouat decât 1,5 l/mp”, plonjează în amintiri rupte din altă realitate.
