Tichetele de servicii ar putea deveni cea mai simplă metodă de plată a zilierilor din agricultură
agrointeligenta.ro
Cu un format aproape identic cu cel al unui bon de masă, tichetul de servicii ar putea deveni în curând, cea mai simplă și la îndemână metodă de plată legală a zilierilor din agricultură și nu numai. Sistemul funcționează deja în alte state europene, iar avantajul major este că lucrătorii își pot păstra în continuare ajutorul social și, în plus, prin reținerea contribuțiilor sociale, vor beneficia și de pensie, asigurări sociale și de sănătate.
Proiectul legislativ prin care tichetele de servicii ar putea deveni funcțional și la noi îi aparține deputatului liberal Horia Cristian și va fi depus miercuri în Parlamentul României, intrând, astfel, în circuitul legislativ.
”Trebuie să ne punem întrebarea de ce câteva milioane de români muncesc la negru în fiecare zi şi răspunsul este simplu: nu pentru că ei vor să eludeze legea, ci pentru că este foarte complicat să faci un sistem legal de a munci. E foarte complicat să-ţi faci PFA, să-ţi faci firmă sau un contract de muncă, mai ales când desfăşori activitate din aceasta cu caracter ocazional. Şi atunci, tichetul de servicii vine să reglementeze foarte simplu acest lucru”, a declarat parlamentarul.
Cei care prestează această muncă, mai mult sau mai puțin ocazional, fie nu au posibilitatea de a legaliza raportul de muncă, fie legalizarea prin formele actuale (PFA, contract cu o firmă de leasing de forță de muncă, etc) este prea complicată. ”Mulți dintre ei, în special, în mediul rural nu muncesc legal pentru că „riscă” sa piardă ajutorul social. Prin utilizarea acestor tichete, acești prestatori contribuie și primesc beneficii sociale: pensie, asigurări sociale și asigurări de sănătate”, a mai declarat deputatul PNL.
Cum va funcționa sistemul tichetelor de servicii
Potrivit inițiatorului proiectului, agentul economic (ferma, spre exemplu) sau persoana fizică (gospodarul, în mediul rural) care dorește să angajeze zilieri va putea cumpăra tichete de serviciu de la autoritățile locale sau de la firme specializate (ar putea fi aceleași care vând și tichetele de masă). Costul unui tichet de serviciu va fi de 10 lei.
”Beneficiarul persoană fizică, se poate înregistra la direcția fiscală locală ca cumpărător de tichete de servicii în vederea colectării stimulentelor fiscale anual. Astfel, utilizarea acestor tichete aduce un stimulent fiscal automat, în cuantum de 5% din valoarea fiecaui tichet utilizat, sub formă de deduceri fiscale (din plata impozitului pe proprietate, n.r.)”, a arătat deputatul Horia Cristian.
Tichete se vor schimba în bani pe loc, la primărie
După munca depusă, zilierul va primi tichetele, pe care le va valorifica la Primărie, din total reținându-i-se contribuțiile sociale, în cuantum de circa 1,5 lei pentru fiecare tichet. Cu alte cuvinte, din valoarea de 10 lei, prestatorul va primi 8,52 lei.
Directia fiscală locală înregistrează fiecare beneficiar precum și numărul de tichete de servicii utilizate de acesta în cursul anului fiscal și rambursează beneficiarului, sub forma de deduceri fiscale, câte 0,5 ron/ tichet utilizat.
”Direcția fiscală locală, odată cu prima preschimbare în bani, are obligația de a crea automat rolul fiscal al prestatorului, în baza CNP-ului acestuia. Pentru fiecare tichet preschimbat, cu valoare nominală de 10 ron, direcția fiscală locală virează automat, în numele prestatorului : CAS, CASS și impozit pe venit”, a mai explicat inițiatorul proiectului.
Cât se poate câștiga
La un număr mediu de 170 ore/lună, deci și tot atâtea tichete încasate, salariul net lunar atinge 1385,5 -1428 ron, în condițiile în care salariul mediu net este de 1538 ron, iar cel mai mic salariu mediu în servicii este în județul Vaslui de 1154 ron.
Belgia și Franța, două state care au adoptat tichetele de serviciu
În Belgia, sistemul de tichete de servicii este implementat din 2002, unde guvernul federal subvenționeaza puternic aceste tichete, beneficiarul suportând doar 7,5 euro din costul total de 22 euro al fiecărui tichet (venit net 8,5 euro + taxe, impozite și contribuții aferente celor 8,5 euro care îi încasează prestatorul). În acest fel sunt “înrolați” o bună parte din cei care muncesc la domiciliu, în serviciile “domestice”, care de regulă sunt imigranți. În primul an, s-au folosit doar 150.000 tichete, dar în zece ani de la introducerea sistemului au fost folosite peste 620 milioane de
tichete, din care în 2012 peste 170 milioane tichete.
În 2004, în Franța s-au înregistrat 425.000 prestatori care au însumat peste 175 milioane ore de muncă. Se aplică concomitent un sistem de control și penalități extrem de drastice, care împreună cu stimularea garantează utilizarea pe scară largă a acestui sistem, care duce la colectarea unui procent din asigurările sociale, care altfel nu ar fi colectate.
