• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Infrastructura și logistica lanțului scurt alimentar

    Tiberiu Mitrea -

    În cadrul unui Lanț Logistic Alimentar Scurt – LLAS sunt mai multe opțiuni prin care produsul poate ajunge la consumatorul final. Acesta îl culege cu mâinile proprii din fermă (în cazul legumelor și fructelor), livrarea la domiciliu sau la locul de muncă, ridicarea de la un punct prestabilit sau de la producător din piață. În cazul în care consumatorul final ridică produsul din fermă sau de la un punct prestabilit costul livrării este aproape de zero pentru producător. În celelalte cazuri intervin costurile de transport, care sunt ridicate pentru că se livrează cantități mici. Nu pot fi utilizate serviciile de curierat pentru că majoritatea produselor sunt perisabile și companiile de curierat nu pot oferi garanții de securitate alimentară. Distribuția și logistica trebuie să îndeplinească anumite condiții: să fie ieftină, flexibilă, transparentă, rapidă, simplă și de încredere. Diversificarea canalelor de distribuție trebuie să intervină doar în momentul în care vânzările din fermă sau cele din piețele volante nu sunt suficiente pentru a vinde cantitățile obținute sau nu generează profit. În orice acțiune de diversificare a canalelor de distribuție trebuie luat în considerare și resursa umană care:
    – Are o comunicare zilnică cu clienții existenți
    – Prospectează noi clienți
    – Transmiterea comenzilor către producători
    – Planificarea distribuției: metoda de transport, ambalajul, predarea la consumatorul final

    Factori de succes în diversificarea canalelor de distribuție:
    – Înțelegerea că logistica și distribuția sunt elemente distincte în cadrul LLAS-ului și trebuie să fie bugetat și plătit corespunzător
    – Creșterea încrederii și a conștientizării valorilor practicate de LLAS prin combinarea livrărilor la domiciliu(sau în orice altă locație prestabilită) cu invitarea în fermă.

    Bariere în atingerea succesului:
    – Investiția va fi pierdută daca distribuția nu va fi bugetată corespunzător
    – Încrederea poate fi diminuată de atitudinea agentului care livrează produsele.

    Accesul la piețe și consumatori a Lanțurilor Logistice Scurte Alimentare

    Acest subcapitol se referă la provocările și soluțiile pentru identificarea de piețe și acces mai faci la consumatori a LLAS-urilor. Dar și cum consumatorii pot fi încurajați să cumpere produse prin LLAS-uri. Primul pas care trebuie făcut de către cei implicați în LLAS-uri este să înțeleagă comportamentul consumatorilor finali. Consultanța privind cercetarea de piață este de obicei inaccesibilă pentru firmele mici și mijlocii. Sprijinul venit din partea autorităților în crearea de cercetări de piață ar fi ideal, doar că momentan autoritățile nu au capacitatea de a organiza astfel de cercetări. Un ultim pilon pe care se pot baza fermele mici sunt universitățile și centrele de cercetare asimilate acestora. Totul pornește de la educație. Consumatori finali trebuie educați în spiritul LLAS-urilor, prin informarea despre valorile promovate de acestea, sezonalitatea produselor obținute, avantajele economice și sociale la nivel local, dar și cultura gastronomică ca și patrimoniu local. Informarea ar trebui să includă și bucătari specializați și firme specializate de catering.

    Una dintre cele mai mari provocări întâmpinate de un LLAS este obținerea de clienți noi, mai ales în cazul în care ferma sau zona este la o distanță semnificativ de mare față de o aglomerare urbană. Cea mai mare parte a locuitorilor sunt așezați în centrele urbane, la depărtare de zonele rurale. Inițiativele de asociere a consumatorilor finali care doresc să cumpere produse locale sunt tot mai numeroase. În același timp, fermele mici, care sunt la depărtare de centrele urbane au provocări în ceea ce privește costul ridicat de transport și acces redus la internet și telefonie de calitate superioară. O posibilă soluție poate reprezenta un mix între tipurile de destinații de vânzare, în detrimentul unui singur canal de desfacere. Riscul trebuie împărțit în mai multe destinații de vânzare, de la magazin online la piețe volante. Dacă ar fi să rezum la câteva piețe în care ar trebui sa fie actorii implicați în LLAS-uri acestea sunt:
    – Comunitățile locale: consumatorii finali pot organiza un loc și o oră speciale pentru livrare de produse direct de la fermieri. Provocarea intervine când noi comunități doresc să creeze un LLAS, dar nu au acces la pământ, în special în zonele adiacente zonelor urbane.
    – Vânzări online: Acest tip de canal de desfacere este mai convenabil, mai facil pentru producător, dar și pentru consumator. Încrederea este provocarea principală prin această metodă, acest lucru se întâmplă până în momentul când se livrează produsul și se creează conexiunea între producător și consumator final.
    – Supermarketuri: supermarketurile se orientează din în ce în ce mai mult spre crearea de LLAS-uri. O soluție posibilă ar fi intrarea producătorilor în aceste cooperative, dar provocarea intervine la cantitatea și calitatea constantă care trebuie livrată.

    Factori de succes în accesarea piețelor de către producători:
    – Varietatea de destinații de vânzare, rute ale produselor tradiționale pentru a crește accesul locuitorilor din centrele urbane la gastronomie locală de calitate.
    – Piețe volante în centrele urbane.
    – Competențe în comunicarea cu consumatorul final pentru a-l putea informa și a crea o legătura bazată pe transparență.
    – Teren accesibil în apropiere de centrele urbane
    – Produse principale care să atragă clienți pe toată durata sezonlui (legume, fructe, lactate)
    – O rețea de magazine de artizanat sau magazine ale fermierilor.
    – Internet de calitate în zonele îndepărtate.
    – Magazine online și sisteme de plată de ultimă tehnologie.
    – Accesul la sectorul public: cantine, spitale, școli (programul cornul și laptele).
    – Implicarea autorităților publice locale în cercetări de piață destinate LLAS-urilor.
    – Achiziția de alimente de către sectorul public în cantități mai reduse pentru a putea facilita accesul producătorilor la licitații.
    – Capacitatea de a furniza produse tradiționale, proaspete și gustoase către unitățile de cazare locale
    – Accesul în supermarket prin produse de nișă
    – O balanță a produselor afișate la raft în supermarket
    – Huburi special create în centrele urbane pentru a aduce produse de la producători locali.

    Bariere în atingerea succesului în accesarea piețelor de către producători:
    – Costuri ridicate cu frigidere, lăzi frigorifice la piețele volante
    – Costuri ridicate cu închirierea unui spațiu destinat creeării unui magazin al producătorilor.
    – Costuri ridicate cu chiria unui magazin fizic.
    – Lipsa de competențe de comunicare a fermierilor
    – Lipsa accesului facil la terenuri în apropierea de centre urbane
    – Lipsa internetului de calitate în zonele îndepărtate
    – Lipsa de competențe în folosirea rețelelor sociale.
    – Distribuție nesustenabilă
    – Bugetele autorităților locale sunt reduse, astfel că nu prevăd sume pentru cercetări de piață
    – LLAS-urile nu pot produce constant și la aceeași calitate pe parcursul anului.
    – Cererea supermarketurilor de a vinde exclusiv către ei poate pune presiune pe producător, el având doar un client.
    – Micii producători nu au competențele necesare pentru negocierea cu marile lanțuri de magazine.

    Tiberiu Mitrea este inginer agronom, mic producător în județul Sibiu, pasionat de inovație în agricultură având prima fermă din România care s-a folosit de rețelele sociale pentru a prelua comenzi și a livra lapte

    Tiberiu Mitrea este inginer agronom, mic producător în județul Sibiu, pasionat de inovație în agricultură având prima fermă din România care s-a folosit de rețelele sociale pentru a prelua comenzi și a livra lapte (2012). Implicat în comunitate, militează pentru o agricultură transparentă, lanțuri scurte alimentare și achiziții personalizate.


    Te-ar mai putea interesa

    Ministrul Petre Daea îi asigură pe români că prețul cașcavalului nu va ajunge la 100 lei/kg Angajații supermarketurilor din Spania cer o majorare a salariilor cu 18% Samsarii – interziși! Lege nouă pentru piețele unde vor vinde numai fermierii!

    Ultimele știri

    Gigi Becali a câștigat licitația pentru o fermă de 850 ha a statului. Ce arendă va plăti pe hectar! Ministerul Mediului finanțează achiziția a 1.140 de garduri electrice. Fermierii – beneficiari! Șef APIA – anunț de ultimă oră pentru fermierii care așteaptă subvențiile!