Subvențiile APIA – în pericol! În loc de 195 euro/ha, fermierii ar putea primi doar 120 euro/ha!
agrointeligenta.ro
Subvențiile achitate fermierilor români prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – APIA, pot ajunge să fie micșorate dacă beneficiarul nu se încadrează în condițiile de acordare a eco-schemelor. Neaplicarea eco-schemelor de către fermieri ar duce la pierdere a circa 475 de milioane de euro pe an în România și scăderea subvenției pe hectar de la 195 euro la doar 120 de euro. este avertismentul transmis de către europarlamentarul Dan Motreanu care subliniază importanța elaborării unui Plan Național Strategic care să asigure fermierilor accesul la finanțările europene ce sunt alocate agriculturii naționale prin Politica Agricolă Comună.
”Neaplicarea eco-schemelor de către fermieri ar duce la pierdere a circa 475 de milioane de euro pe an în România și scăderea subvenției pe hectar de la 195 euro la doar 120 de euro. Este esențial ca fermierii români să aplice eco-schemele și ca statul să stabilească sume stimulative pentru aceste intervenții. Evităm astfel pierderea unor sume mari din fondurile destinate României pentru plățile directe”, a declarat Dan Motreanu.
Acesta subliniază că, în cadrul noii Politici Agricole Comune (PAC), schemele ecologice sau eco-schemele reprezintă un nou instrument conceput pentru a recompensa fermierii care aleg să facă un pas înainte în ceea ce privește grija față de mediu și acțiunile în domeniul climei. Eco-schemele vor contribui în mod semnificativ la tranziția ecologică și la obiectivele Pactului Verde.
”Noua PAC alocă 25% anual din pilonul 1 (plăți directe) pentru finanțarea eco-schemelor. Ele sunt obligatorii pentru statele membre, dar voluntare pentru fermieri, cărora le pot genera venituri mai mari. Statele membre trebuie să promoveze eco-schemele, să le facă foarte atractive și ușor de implementat. Pentru a evita pierderea fondurilor, se aplică un sistem de compensare între piloni – procentele care nu se realizează din pilonul 1 pentru mediu și climă pot fi compensate din pilonul 2 (politica de dezvoltare rurală). Totodată, pentru a evita pierderea de fonduri se stabilește un prag de 20% pentru perioada 2023-2024 (2 ani perioadă de „învățare”), procentele nerealizate între 20% si 25% putând fi compensate în anii următori. Eco-schemele trebuie să fie mai ambițioase decât legislația națională (să nu facă deja parte din lege)”, explică europarlamentarul român.
Dan Motreanu mai arată că, pentru a fi sprijinite prin eco-scheme, practicile agricole trebuie:
– să acopere activitățile legate de climă, mediu, bunăstarea animalelor și rezistența antimicrobiană;
– să fie definite pe baza necesităților și priorităților identificate la nivel național/regional în planurile strategice ale statelor membre pentru PAC;
– să depășească prin nivelul lor de ambiție cerințele și obligațiile stabilite prin condiționalitate;
– să contribuie la atingerea obiectivelor Pactului Verde
”Comisia Europeană a publicat la începutul anului o listă a practicilor agricole potențiale acoperite de eco-scheme care include:
– practicile de agroecologie, cum ar fi rotația culturilor cu culturi leguminoase și sistemele de creştere a animalelor de mică intensitate;
– agricultura bazată pe carbon, de exemplu, agricultura de conservare sau menținerea pajiștilor permanente unde plantele perene fixează o proporție mare de carbon în sol;
– agricultura de precizie, de exemplu, agricultura circulară;
– aditivi pentru hrana animalelor (floarea soarelui, rapiță) care reduc emisiile din fermentația enterică;
– practicile de creștere a animalelor care țin seama de bunăstarea animalelor și care reduc nevoia de substanțe antimicrobiene.
”Planurile strategice ale PAC, care vor fi elaborate de fiecare stat membru în funcție de particularitățile și nevoile naționale, vor pune în practică o condiționalitate consolidată, eco-scheme, servicii de consiliere agricolă, precum și măsuri și investiții de agromediu și climatice. Aceste măsuri facilitează atingerea obiectivelor Pactului Verde, în special a celor care decurg din Strategia „De la fermă la consumator” și din Strategia privind biodiversitatea pentru 2030, precum și a obiectivelor climatice și de mediu specifice ale PAC”, încheie Dan Motreanu.
