• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum încearcă Azomureș să negocieze cu statul român pe spinarea fermierilor!

    Marian Buhociu -

    În spatele deciziei combinatului de îngrășăminte din județul Mureș de a-și opri temporar producția s-ar afla două explicații.  În primul rând, Azomureș – ca toți marii consumatori de energie – vrea să obțină o sistare a obligației de a cumpăra certificate verzi, iar combinatul urmărește și acordarea mai rapidă a certificatelor de emisii pentru gazele de seră (CO2). În al doilea rând, acționarii elvețieni nu vor să încheie un contract la cotațiile actuale ale gazului și așteaptă două luni scăderea prețului. Pe 31 decembrie le expiră contractul cu Petrom pentru furnizarea de gaze.

    120 de milioane de euro este suma care a împins conducerea combinatului Azomureș să ia decizia de luni, aceea de a opri producția de îngrășăminte. Suma ar proveni din facilități acordate de stat pentru marii consumatori de energie, printre care se află și Azomureș. Combinatul din județul Mureș are nevoie între 7 și 10% din consumul anul de gaze al României, care se ridică la 12 miliarde de metri cubi de gaze. 

    Conducerea combinatului, deținut de compania elvețiană Ameropa, dorește în parte prin decizia de oprire a activității să se folosească de presiunea pusă de fermieri care rămân fără îngrășăminte pentru a obține aceste facilități.

    „Este adevărat că este și o perioadă teribilă să închei contracte pentru gaze, când prețurile sunt sus, de asta sunt dispuși să aștepte două luni. Pe de altă parte, știu că au solicitat Guvernului și anularea schemei de certificate verzi, așa cum s-a mai întâmplat în 2015-2016”, ne-a declarat un reprezentant al Ministerului Economiei. Conducerea Ministerului Mediului nu ne-a confirmat dacă Azomureș a cerut acest lucru.

    Combinatul din județul Mureș asigură 50% din îngrășămintele folosite în industria internă, iar restul provin mai mult din importuri, asta și după ce combinatele lui Ioan Niculae funcționează iar la minimum după noua condamnare a omului de afaceri de la InterAgro.

    Conducerea Azomureș ne-a transmis că societatea „a încheiat în ultimii ani mai multe contracte de furnizare a gazului metan în funcție de condițiile pieței la încheierea contractului și de necesarul de consum”. 

    Decizia de luni, pe scurt

    Combinatul Azomureș, cel mai important producător de îngrășăminte utilizate de agricultura și industria românească, a anunțat la începutul acestei săptămâni că oprește temporar producția, din cauza prețului ridicat la gaze naturale și energie electrică și avertizează că se așteaptă ca situația să devină „critică” în primele luni ale anului viitor.

    „Nivelul ridicat al prețului solicitat de furnizori pentru materia primă principală, gazul metan, nu ne mai permite continuarea sustenabilă a activității. Din această cauză, la nivel european, și alte platforme industriale au oprit total sau au restrâns foarte mult activitățile de producție. Reluarea activității depinde de prețul gazului metan și de disponibilitatea acestuia în piață”, arată compania din Târgu Mureș într-un comunicat.

    „Ne așteptăm ca lunile ianuarie și februarie să fie perioadele critice pe care trebuie să le depășim, deși situația incertă pe piața gazelor ne determină să rămânem flexibili pe tot parcursul primului trimestru din 2022”, afirmă directorul general al Azomureș, Harri Kiiski.

    Fertilizare cu îngrășăminte Azomureș (captură video Azomureș)

    Presiunea fermierilor

    Cei mai afectați de decizia Azomureș sunt agricultorii, dar și bugetul de stat. „Eu nu am îngrășăminte pe bază de azot cumpărate. Nu se mai găsesc momentan sau dacă sunt, sunt la prețuri triple și sunt din export. În sensul că le comand acum, și îmi ajung peste câteva săptămâni”, ne explică Ștefănel Motea, un mic fermier din județul Galați.

    Afectat riscă să fie și bugetul public. Agricultura dă în jur de 10% din exporturile României dacă ținem cont de cele comunitare și extracomunitare. Fără îngrășăminte, în anul agricol care se va încheia în toamna lui 2022, producția riscă să nu fie la fel de bună ca în acest an.

    Într-un comunicat al Ministerului Agriculturii se menționează că abandonarea fertilizării de bază cu azot sau reducerea cantităților de îngrășământ utilizate pentru culturile agricole crește riscul reducerii producției de anul viitor cu până la 30%, ori Azomureş este producătorul de îngrășăminte pe bază de azot care asigură 50% din fertilizanții necesari agriculturii românești.

    Saci îngrășăminte Azomureș

    15 milioane de euro din certificatele verzi

    Azomureș consumă minim 700 de milioane de metri cub de gaz sau 7,4 milioane de MhW. Cotațiile bursiere ale gazului din acest moment ajung și la 100 de euro pentru un MhW. Numai că la acest preț, Azomureș trebuie să mai achite minimum 2 euro pentru MhW pentru a cumpăra certificate verzi de la producătorii de energie verde.

    Conform legislației autohtone, consumatorii de energie trebuie să folosească și energia verde în producție/consum, nu doar energia din hidrocarburi. Pentru că o companiei nu poate fi obligată să cumpere energia de la o anumită firmă, statul român acordă producătorilor de energie bio anual un număr de certificate verzi. La fiecare 100 MhW consumat din gaz, Azomureș trebuie să cumpere și un anumit număr de certificate verzi de la firmele care produc energie eoliană sau solară. Cotațiile certificatelor verzi pe piața autohtonă, la OPCOM, erau de peste 1.400 de lei pentru o bucată, cu aproape 150% mai mult decât acum un an.

    La prețul de achiziție a  unui MhW produs din gaze, Azomureș mai cheltuie minimum 2 euro pe aceste certificate. Trăgând linie, la cei 7,4 milioane de MhW consumați anual de Azomureș, companie cheltuie încă 15 milioane de euro pentru achiziția acestor certificate.

    Reprezentanți ai Ministerului Mediului ne-au transmis că nu s-a decis anularea pentru anul 2022 a schemei certificatelor verzi, dar că au fost solicitări în acest sens din partea marilor consumatori de energie: Liberty Galați, ALRO Slatina sau Azomureș. Reamintim că până în acest moment, conducerea Azomureș nu ne-a transmis informațiile solicitate legate de acest subiect. Când vom primi datele solicitate, le vom publica.

    „Întotdeauna s-au luat în calcul și s-au analizat ofertele cele mai eficiente pentru Azomureș. Într-adevăr în ultimele luni și costurile cu certificatele verzi au impactat bugetul nostru, piața înregistrează un nivel în creștere din vara acestui an, iar tendința este în continuare de creștere. Soluțiile pe care le-am propus în cadrul dezbaterilor publice sunt în corelare cu instrumentele oferite de Uniunea Europeană (EU Toolbox) statelor membre”, ne-au precizat reprezentanții Azomureș.

    Certificatele de emisii pentru gaze de seră. O miză de 105 milioane de euro

    Totodată, Azomureș ar mai avea de obținut de la statul român în jur de 1,5 milioane de certificate de gaze de seră (dioxid de carbon – CO2). 

    Uniunea Europeană permite fiecărui stat să producă gaze de serie într-o anumită cantitate. Pentru a fi încurajată scăderea energia verde, companiile din fiecare stat primesc compensații sub forma certificate de emisii care pot fi tranzacționate dacă își reduc cantitatea de emisii de CO2 eliminate în atmosferă. Companiile pot apoi vinde aceste certificate unor companii din alte state care își depășesc cota de emisii la care aveau voie. 

    Valoarea acestor certificate pentru companii a reieșit și din dosarul penal în care Direcția Națională Anticorupție (DNA) îl anchetează pe fostul ministru al Mediului, Costel Alexe. Conform procurorilor, acesta ar fi primit mită în produse de la Liberty Galați pentru a aproba acordarea mai rapidă a certificatelor de CO2. În vara anului trecut, Costel Alexe acorda Liberty peste 5 milioane de certificate de emisii CO2. În același ordin de ministru, Azomureș primea 1,3 milioane de certificate.

    Cum combinatul de îngrășăminte și-a redus activitatea din cauza unui accident din această vară la o linie de producție, Azomureș ar avea dreptul la un pachet nou de certificate de emisii.

    Valoarea acestor certificate de carbon este tranzacționat pe piața ICX de la Londra cu peste 70 de euro în acest moment.

    În baza informațiilor obținute pe surse de la Ministerul Mediului, Azomureș ar mai avea dreptul să primească alte 1-1,5 milioane. La o cotație de 70 de euro un certificat, acestea ar putea valora și 105 milioane de euro. Nici legat de numărul de certificate de emisii nu am primit până în acest moment vreo informație din partea companiei Azomureș.

    Reprezentanții combinatului ne-au precizat că „Azomures este inclus în programul de alocare a certificatelor verzi, coordonat de statul român, și are aprobată o cota de certificate până în anul 2026. Alocările sunt anuale și se ajustează la finalul fiecărui an în funcție de producția realizată”.

    Combinatul nu mai avea contract pentru gaze de la 1 ianuarie

    Gazul reprezintă materia primă pentru producerea de îngrășăminte agricole. Pentru Azomureș, conform rapoartelor companiei, gazul reprezintă 70% din costuri.

    Combinatul din Mureș, deținut de compania Elvețiană – Ameropa, a încheiat în ultimii ani contracte anuale cu Petrom pentru furnizarea de gaze. În acest an, această înțelegere se încheie pe 31 decembrie.

    Prin urmare, Azomureș ar trebui să încheie contracte pentru furnizarea de gaze la prețuri de peste 200 de euro pe MhW, asta în condițiile în care la începutul anului, cotația este de 8 ori mai mică.

    „Contractul lor de gaze, la un preț foarte bun, nu vi-l pot spune, dar era foarte bun, expira la 31 decembrie și au luat decizia să oprească pe o perioadă de o lună sau 2 luni de zile și să-și mute reviziile care erau planificate în vară tocmai pentru a preîntâmpina această turbulență pe piața gazelor naturale, să o mute în perioada aceasta de iarnă”, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu.

    Din acest motiv, Azomureș a preferat să își oprească producție, în speranța că prețul va scădea până la mijlocul lui ianuarie.

    Reacții

    Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu a anunțat deja că dorește ca procedura de licențiere a unor noi producători de îngrășăminte să fie mai rapidă pentru a oferi șansa apariției unor noi companii în domeniu. Romgaz are un proiect de investiții prin care ar urma să producă îngrășăminte. „O primă soluție pentru contracararea efectelor sistării temporare de către Azomureș a producției de fertilizanți pentru agricultură: reluăm rapid procesul de autorizare a îngrășămintelor, astfel încât să le asigurăm fermierilor acces la fertilizanți!”, a anunțat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

    Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii

    Și premierul Nicolae Ciucă a anunțat că guvernul va lua rapid măsuri pentru a rezolva această problemă, fără a preciza care sunt acestea.

    „Am discutat această problemă încă de la finele săptămânii trecute, am discutat cu ministrul Energiei, cu ministrul Agriculturii, pentru că producția de la Azomureş este foarte necesară producătorilor agricoli. Nu pot să vă spun acum ce vom face pentru că se analizează și cred că ministrul Energiei poate să dea mai multe detalii tehnice legate de modul în care vom găsi soluții împreună cu Azomureş să repornească producția”, a spus Ciucă într-o conferință de presă susținută la Bilciurești, în județul Dâmbovița.

    În schimb, Virgil Popescu, ministrul Energiei, crede că prețul gazelor va scădea și asta va permite reluarea activității la Azomureș în maxim două luni. „Noi estimăm că după perioada de iarnă, odată cu probabil pornirea conductei Nord Stream 2, prețurile vor scădea. Așa se vede și pe piața de futures a contractelor de vânzare de gaz pe bursele europene, prețurile sunt la jumătate pentru primăvară-vară și chiar iarna anului viitor, deci estimăm o scădere a prețului la gazele naturale după această iarnă”, a menționat ministrul Energiei.


    Te-ar mai putea interesa

    Plantele beau, nu mănâncă! Preț îngrășăminte 2024. Cât costă tona de uree, nitrocalcar sau azotat de amoniu la început de an Culturi fără îngrășăminte – cât de mult scade producția?

    Ultimele știri

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte