• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Comerţul moldovenesc: Orientarea silită spre Occident sau cum embargourile impuse de Rusia au schimbat direcția exporturilor

    agrointeligenta.ro -

    Embargourile temporare ale Rusiei la producţia agricolă şi vinurile din Republica Moldova devin un lucru obişnuit. În consecinţă, în primele două luni ale acestui an, exportul Moldovei pe piaţa rusă s-a redus cu 28,5%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, constituind 73 mil. dolari SUA. Şi în timp ce unii funcţionari moldoveni merg la Moscova cu intenţia de a soluţiona problema reluării exportului moldovenesc în Rusia, alţii îşi exprimă satisfacţia că Moldova a început să se orienteze spre Occident, spre Europa.

    Ministerul Agriculturii promite deblocarea embargoului

    În a doua jumătate a anului trecut, Rusia a interzis importul producţiei alcoolice din Moldova. Situaţia nu poate fi deblocată pînă în prezent. Din 8 aprilie curent, Rusia a introdus interdicţia la importul produselor din carne de porc. Pe site-ul agenţiei „Rosselihoznadzor” a apărul comunicatul privind sistarea temporară a impotului, inclusiv din ţara noastră.

    Partea rusă a expediat pe numele directorului Agenţiei Naţionale pentru Securitatea Alimentelor din Moldova, Ion Sula, o scrisoare, în care se spune despre depistarea unor însălcări grave. În special, pe producţia, adusă ca fiind moldovenească, se află marcajele întreprinderilor europene. Adică, este vorba nu despre exportul moldovenesc, ci de reexportul din ţările occidentale.

    „Rosselihoznadzor” solicită, din momentul primirii acestei scrisori, sistarea imediată a certificării producţiei din carne din Moldova în Rusia. În cazul depistării în FR a importului producţiei cu încălcări similare, aceasta va fi returnată în Moldova”, se arată în comunicat.

    Pe 15 aprilie, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a plecat din nou la Moscova, într-o vizită de lucru, pentru a discuta cu conducerea „Rosselihoznadzor” despre interdicţiile introduse la importul produselor din carne din ţara noastră.

    Potrivit datelor oficiale, „Rosselihoznadzor” este gata să majoreze volumul importului de carne din Moldova. Însă, mai întîi, în Moldova vor veni experţii ruşi pentru a face cunoştinţă cu potenţialii producători şi exportatori de carne în Rusia.

    Totodată, s-a convenit asupra impulsionării cooperării în domeniul producerii şi exportului puieţilor de pomi fructiferi şi butaşi de viţă de vie. Rusia a promis să acorde ajutor ţării noastre în organizarea studiilor pentru experţii moldoveni pentru crearea şi implementarea sistemului de asigurare a securităţii produselor zootehnice şi fitotehnice.

    Cu alte cuvinte, acorduri concrete nu sînt. Potrivit experţilor, se aplică vechea schemă: Rusia interzice, iar soluţionarea problemei se reduce la vizitele interminabile ale experţilor ruşi pentru îmbunătăţirea situaţiei. Între timp, exportatorii aşteaptă cu lunile autorizaţiile pentru exportul producţiei în Rusia, fiind nevoiţi să reducă ritmurile producţiei în ţara lor.

    Următoarea ar putea intra sub interdicţie producţia fitosanitară. Deja săptămîna trecută, „Rosselihoznadzor” a interzis importul un lot de mere din Moldova în Rusia la depozitul de păstrare temporară al întreprinderii „Art-Servis Klinţî”. Încărcătura de peste cinci tone urma să ajungă la o persoană juridică din Breansk. Drept motiv pentru interdicţie a fost invocată depăşirea greutăţii declarate în documentele însoţitoare. Din această cauză marfa a fost returnată expeditorului.

    Statistica indică o scădere

    Potrivit Biroului Naţional de Statistică, Rusia este singura ţară din cinci ţări-partenere ale Moldovei la export, în relaţiile cu care a fost înregistrată o scădere semnificativă. Păstrîndu-şi poziţia de lider printre pieţele de export pentru mărfurile din Moldova, cota Rusiei în volumul total al exportului s-a redus de la 20,6% faţă de 28,35 în ianuarie-februarie anul trecut. Totodată, a crescut exportul mărfurilor moldoveneşti în România – cu 9,5%, Italia – cu 57,3%, Germania – cu 58,6%, Ucraina – cu 2,1%.

    Embargorul la livrările de vinuri, introdus de Moscova în septembrie 2013, a lovit foarte puternic asupra exportului moldovenesc. Drept rezultat, exportul băuturilor alcoolice pe piaţa rusă s-a redus de la $61 mil. în 2012 pînă la $45,33 mil. în anul trecut, iar în primele două luni ale anului curent, ofirical, export în genere nu a existat.

    Dacă să vorbim la general, atunci, potrivit statisticii, agenţii economici din Moldova au exportat în ianuarie-februarie mărfuri în valoare de $353,6 mil., ceea ce constituie cu 2% mai puţin faţă de perioada similară a anului trecut. Totodată, exportul producţiei autohtone s-a redus cu
    10,7% – pînă la $226,7 mil., iar reexportul, dimpotrivă, s-a majorat cu 18,4% – $126,9 mil.

    Peste jumătate din export a fost destinat ţărilor Uniunii Europene – $198,4 mil. (+14,6%). În CSI, livrările, dimpotrivă, s-au redus cu 19% – pînă la $115,5 mil.

    Principalul capitol al exportului rămîn a fi produsele alimentare şi animale vii – $89,6 mil. (+14,1%) şi mărfurile industriale – $80,6 mil. (+10,6%).

    Importul în Moldova, de asemenea, s-a redus – cu 2,6% – pînă la $735,2 mil. Principalii furnizori în RM sînt: Rusia – $166,7 mil. (la nivelul anului 2013.), România – $94,1 mil. (+3,6%) şi Ucraina – $67,5 mil. (-8%). Principalul capitol al importului a rămas neschimbat – produsele petroliere – $213,5 mil. (-2,8%).

    Deficitul balanţei comerciale s-a redus timp de un an cu 3,1% – pînă la $381,6 mil. Nivelul de acoperire al importului de export a constituit 48,1% , faţă de 47,8% anul trecut.

    Ministrul Economiei este mulţumit de orientare

    Ministeul Economiei, Valeriu Lazăr, nu vede probleme în situaţia creată şi este mulţumit că exportatorii din Moldova se orientează spe Occident. El a declarat, într-un interviu pentru un post de televiziune, că fermierii moldoveni vor putea exporta mai multe produse alimentare în Uniunea Europeană chiar din toamna acestui an – după semnarea Acordului privint Zona de Liber Schimb.

    „Astfel, fermierii moldoveni, producţia cărora este exportată în special pe piaţa rusă vor fi asiguraţi de un posibil embargo, introdus de Moscova. Guvernul a început deja campania informaţională pentru fermieri privind cerinţele şi standardele de calitate ale UE. Totodată, fermierii autohtoni vor fi învăţaţi cum să-şi ambaleze producţia”.

    Potrivit lui Valeriu Lazăr, deşi Rusia se mai află în topul ţărilor-destinatare a producţiei moldoveneşti, anii trecuţi, segmentul pieţei de export a Moldovei s-a diversificat şi în prezent, aproape jumătate din exportul nostru este direcţionat spre pieţele Uniunii Europene. Totodată, s-a majorat semnificativ volumul exportului în Turcia şi China.

    Potrivit lui Lazăr, volumul exportului în ţările Uniunii Europene din regiunea transnistreană depăşeşte volumul exportului de pe malul drept al Nistrului, „de aceea agenţii economici din stînga Nistrului au toate motivele să susţină semnarea Acordului privind Zona de Liber Schimb”.

    Totodată, ministrul Economiei a menţinat că în orice caz, Chişinăul nu intenţionează să renunţe la piaţa rusă. „Noi vom încerca să convingem autorităţile ruse că ei au nevoie de merele şi strugurii din Moldova”.

    Comuniştii pun la îndoială cererea europeană de mere

    În cadrul dezbaterilor de sîmbăta trecută, deputatul PCRM, Oleg Reidman a menţionat că „UE îi va permite Moldovei în cadrul asociaţiei să livreze doar 40 de grame de mere pe cap de locuitor din UE”. Asemenea cote sînt prevăzute pentru RM la crearea Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

    „Nouă ni se spune că producţia moldovenească este aşteptată de 500 de milioane de consumatori ai Uniunii Europene. Lasă să împartă 20 de mii de tone de mere la aceste 500 de milioane. Reiese că unui consumator european îi revine 40 de grame de mere moldoveneşti pe an, adică el nu va mînca nici un măr întreg. În acelaşi timp, fiecare cetăţean rus ar putea mînca cîte un kilogram de mere, dar nu va mînca, deoarece cele poloneze vor fi mai ieftine din cauza taxelor vamale”.

    În opinia lui, UE a decis să pună pe umerii moldovenilor cheltuielile pentru implementarea directovelor şi regulilor obligatorii, oferind pentru aceasta cele mai mici termene, deşi în Uniunea Europeană, elaborarea, coordonarea şi implementarea directivelor a durat zeci de ani.

    Iar în timp ce Moldova îşi va aduce producţia la standardele europene, producţiei noastre pe piaţa europeană „îi va fi strîmt”. Acest fapt este reflectat în proiectul Acordului, în toate acete cote mici de bătaie de joc – 20 de mii de tone de mere, 5 mii tone de prune, 1 mie tone de roşii, 500 tone de suc de struguri, 4,5 mii tone de carne de porc, 600 tone de carne de pasăre, 400 tone de usturoi.

    În ţara noastră se produce de cîteva ori mai multe produse, ce să facem cu ele? În Europa acestea nu sînt admise din cauza standardelor, iar în CSI şi Rusia nu le poţi împinge din cauza preţurilor necompetitive, deoarece pe viitor ar putea fi aplicate taxe de import. Sî ne răspundă cineva la întrebarea: de unde să ia producătorul bani pentru investiţii în implementarea standardelor europene, pentru sporirea calităţii şi competitivităţii producţiei sale, la implementarea a circa 20 de directive pentru marcarea producţiei? Ce va marca el, iar laboratoarele de stat, create pe bani europeni, vor verifica corespunderea calităţii cu standardele europene stricte?”

    Sursa: noi.md


    Te-ar mai putea interesa

    Plantare castraveți: perioade, distanțe între răsaduri Ultima oră de la ANM: Cod Galben de ploi torențiale și grindină emis pentru 13 județe Anunț pentru fermieri: Astăzi s-a făcut plata pentru subvenția de 100 euro la hectar!

    Ultimele știri

    Leguma care a atins în piață prețul unui kilogram de mușchiuleț de porc! Un fermier a câștigat procesul cu Primăria care l-a lăsat fără subvențiile de la APIA Nou val de ploi. Cantitățile de apă raportate de fermieri din mai multe județe