• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Impactul la bovine a unei rații de furajare cu proteină minimă

    agrointeligenta.ro

    Reducerea conținutului de proteină brută în furajarea vacilor – efecte asupra producţiei de lapte şi a sănătăţii animalelor. Un număr de 135 de fermieri olandezi vor face parte dintr-un studiu în care, împreună cu consilierul lor de furaje pentru a descoperi (im)posibilitățile unei rații care să conțină 155 de grame de proteină brută per kilogram de substanță uscată. Cum afectează producția de lapte și care este impactul, de exemplu, asupra sănătății animalelor?

    Scopul studiului privind reducerea cantității de proteină brută în furajarea vacilor este unul clar: să verifice dacă acest aspect poate conduce la o scădere a emisiilor de amoniac. Sunt avute în vedere mai multe variante: extinderea pășunilor, diluarea gunoiului de grajd și reducerea proteinei din furaje. Referitor la această ultimă opțiune, se propune testarea efectelor unei rații care să includă doar 155 de grame de proteină ​​pe kilogram de substanță uscată, cantitate medie pe întregul an pentru întregul efectiv de lapte. De precizat că ținta proiectului este de a găsi o soluție care să conducă nu doar la scăderea emisiilor de amoniac, ci ca această reducere să fie făcută într-un mod în care să impacteze la minim atât mediul, cât și ferma.

    Proiectul pilot va include 135 de exploatații de vaci de lapte selectate în urma înscrierii pe o platformă online. Se vor analiza tipologia fermei, dimensiunea, performanța, localizarea, furnizorul de furaje și gradul de pășunare al animalelor.

    Fermierii olandezi care se pot înscrie în program trebuie să fie de la bun început deschiși la sfaturile specialiștilor și să pună în practică recomandările primite. De trei ori pe an se vor organiza interacțiuni directe între fermierii participanți, iar de 6 ori pe an vor exista discuții directe și cu consilierii de nutriție. În plus, se solicită ca datele fermei să fie disponibile pentru analiză.


    Te-ar mai putea interesa

    Criză în oierit. Controalele în ferme au scos la iveală o situație fără precedent Se mai fac plăți din subvenții după termenul de 30 iunie? Răspunsul șefului APIA pentru fermieri! Stațiunea Popăuți a obținut certificatele de recunoaștere pentru Karakul Alb și Karakul Roz: ”Sunt creații proprii ale Stațiunii” Top 10 cele mai mari ferme din România după suprafața declarată la APIA în acest an Mazărea de toamnă – o cultură bănoasă: peste 5,5 t/ha și prețuri de până la 1,2 lei/kg

    Ultimele știri

    Cât plătesc fermierii din Ucraina pentru un litru de motorină Producție mare la grâu, în ”polul secetei”: 9,4 tone/ha într-o fermă cunoscută Secerișul aduce bani în plus. Unii polonezi își iau concediu pentru un câștig mai bun pe combină APIA și ANZ – întâlnire de lucru despre subvențiile crescătorilor de animale AgroReclamații. Posibilă poluare a râului Târnava Mică în urma activității un sortator de carne din Germania