Tăieri la zmeur – calendar. Tăieri de formare și fructificare la zmeur
Angelica Lefter -
Tăierile la zmeur sunt de formare și de fructificare și se execută după reguli clare. Perioada din an în care se fac tăieri la zmeur depind de vârsta arbustului și de tipul tăierilor.
În acest articol:
Zmeurul bienal este zmeurul obişnuit, neremontant, cu fructificare de vară, care produce fructe pe lăstari de doi ani: Veten, Canby, Norna, Laszka, Radiova, Glen Ample, Tulameen, Wilamette şi altele.
Formarea şi conducerea tufelor de zmeur se face prin aplicarea tăierilor în fiecare an, avânduse în vedere specificul general al speciei, sistemul de cultură, cât şi faptul că soiurile de zmeur sunt atât remontante, cât şi neremontante.
De asemenea, trebuie de avut în vedere că unele soiuri dau ramificaţii fructifere de la jumătatea tulpinii în sus, iar alte soiuri le au grupate mult spre vârf (mai ales selecţiunile lui Malling).
Tăieri la zmeur – perioade
Tăierile la zmeur se fac în fiecare anotimp în afară de iarnă, sezonul rece, informează reprezentanții Pepinierei Moara care și pun în vânzare material săditor (tel. 0744-59.78.43, contact@pepinieramoara.ro). Avem, astfel, tăieri de primăvară la zmeur, tăieri de vară la zmeur și tăieri de toamnă la zmeur. Fiecare din aceste lucrări își are specificul și recomandările sale.
Tăieri de primăvară la zmeur
Tăierea de primăvară la zmeur se efectuează după ce a trecut pericolul gerurilor târzii şi înainte de înmugurire.
De regulă în luna martie se face scurtarea vârfurilor plantelor de zmeur.
Dacă această lucrare nu s-a făcut vara, concomitent se pot rări plantele prea îndesite încât să rămână 12-15 plante/ml de gard fructifer.
Tăierea de vară la zmeur
Tăierile de vară la zmeur se fac după rodire. Vara, în luna august se elimină de obicei din plantație tulpinile de 2 ani care au rodit şi se usucă.
De asemenea, se pot rări plantele pe rând care sunt foarte dese încât să rămână cele mai viguroase în număr de aprox. 15 plante/ml cu distante de 15-20 cm minim între fiecare.
Tăierile de toamnă la zmeur
Tăierile de toamnă la zmeur au rol de a pregăti planta pentru iernare.
Toamna se pot face atât tăieri de rărire cât şi de scurtare.
Este recomandat ca aceste tăieri să fie facute doar în zonele cu ierni mai blânde unde nu scade temperatura sub -20 grade Celsius în timpul iernii. În caz contrar o parte din tulpini în zona rănilor pot fi afectate de îngheţ.
Tăieri la zmeur după plantare și în primul an
Tăierea de formare la zmeur începe imediat după plantare şi constă în scurtarea tulpinii drajonului la 15-20 cm, în funcţie de vigoarea soiului. Acestă tăiere este obţională şi constituie avantajul că stimulează înrădăcinarea plantelor.
În cursul primului an, din mugurii existenţi pe tulpină se formează lăstari care asigură ramificarea, dintre care unii pot fi purtători de înflorescenţe. Concomitent cu ramificarea tulpinii, de la baza tufei şi din mugurii de pe rădăcini apar noi creşteri, care până toamna au o lungime de 150-250 cm sau mai mult.
Pentru formarea şi fortificarea tufei prin noii drajoni, se recomandă înlăturarea florilor apărute din mugurii micşti, evitând astfel consumul de substanţe pentru formarea fructelor în favoarea creşterilor vegetative.
Tăieri la zmeur în anul 2 de la plantare
La începutul anului doi, înainte de pornirea în vegetaţie, la zmeur se execută suprimarea tulpinii de doi ani, care este ramificată şi de obicei uscată, cât mai aproape de sol, fără a lăsa cioturi.
Uneori în jurul plantei iniţale se formează numai un drajon care se păstrează pentru producţie în anul 2.
Dintre noile creşteri care s-au format se aleg 3-4 tulpini de 1 an bine dezvoltate şi uniform distribuite în jurul tufei (la cultura de grup) sau distanţate între ele la 15-20 cm pe o bandă lată de 30 (la cultura în benzi). Creşterile slabe, sub 0,5 m, se înlătură deoarece au muguri vegetativi şi nu prezintă interes pentru formarea tufei sau pentru fructificare. Tulpinile de un an alese pentru formarea tufei se vor scurta foarte puţin, numai vârful cu 15- 20 cm, care este foarte subţire, curbat şi uneori chiar degerat sau dacă este un soi remontant care a format inflorescenţă în toamnă, se înlătură întreaga porţiune de pe care mugurii au dat inflorescenţe.
Înlăturarea vârfurilor subţiri are drept scop evitarea formării fructelor mici şi atipice care apar ultimele pe plantă. Scurtarea tulpinilor se face, conştient fiind, că porţiunea înlăturată putea da fructe, în schimb fructele rămase sunt mai mari, iar numărul reprizelor de recoltat se reduce. Această operaţie este recomandabilă pentru cele mai multe soiuri, cu excepţia celor cu rodirea grupată la vârf, cum sunt selecţiile Malling, care nu se scurtează (Malling Promise, M. Exploit, M. Jewel etc.).
În perioada de vegetaţie, după recoltarea fructelor formate pe tulpinile lăsate în primăvară se recomandă suprimarea lor şi alegerea drajonilor de înlocuire, de pe care se va obţine producţia în anul următor. Se recomandă a nu se întârzia cu eliminarea lor, deoarece dacă se usucă bine, tăierea lor este mai anevoioasă. În cursul perioadei de vegetaţie din anul II de la plantare tufa îşi formează numeroşi drajoni. Cu ocazia îndepărtării tulpinilor de 2 ani se vor alege noile tulpini ce vor forma tufa în număr de 5-7 din cele bine dezvoltate şi elimina pe cele de prisos, slabe, rău plasate etc.
Tăieri la zmeur începând din anul 3 de la plantare
La începutul anului al treilea de la plantare se face o verificare a plantelor pentru a se observa modul cum au iernat. Se scurtează vârfurile tulpinilor 20-30 cm ca şi în anul precedent sau, dacă au degerat, se vor tăia până la partea sănătoasă.
Dacă nu s-a intervenit în vară, este momentul să se înlăture tulpinile care au fructificat anul precedent şi deja sunt uscate şi să se aleagă drajonii mai viguroşi şi bine plasaţi pentru producţia anului în curs.
Prin august, după recoltatul fructelor se îndepărtează tulpinile care au rodit şi se aleg apoi altele de un an, în număr de 6-10 sau chiar 12 bucăţi ce vor alcătui în continuare tufa sau banda în lungul rândului.
Conducerea tufelor de zmeur, începând din anul al patrulea de la plantare, constă în a lăsa, anual la o tufă, un număr de 8-12 tulpini roditoare sau în a rări drajonii la 25-30 cm în lungul benzii, pentru a avea suficientă lumină necesară fructificării şi în acelaşi timp în cursul vegetaţiei să i se rezerve tot atâţi drajoni pentru înlocuire. Drajonii destinaţi să intre în constituţia tufei se aleg în prima parte a verii, din cei mai bine dezvoltaţi şi bine plasaţi în jurul plantei-mamă. Drajonii slabi ca şi cei ce apar ulterior în partea a doua a verii se înlătură cât sunt încă mici, pentru a nu consuma din substanţele hrănitoare. Trebuie să menţionăm că tulpinile de 2 ani se pot înlătura din plantaţie şi primăvara, dacă nu s-a putut executa tăierea de vară. Pentru zonele expuse vânturilor sau mai sărace în precipitaţii, benzile se lasă intacte pe timpul iernii, folosindu-se ca parazăpezi.
Tăierea de formare și rodire la soiurile de tip floricane
În cazul soiurilor de tip floricane, există anumite particularități. În primul rând, tulpinile uscate complet, la vârsta de doi ani, care au rodit în anul anterior, se taie de la sol, fără a lăsa cioturi. Acestea pot fi observate prin faptul că se usucă total și prezintă pe ele micii lăstari pe careu au fructificat anul anterior, ar vârful acestora a fost scurtat anterior.
Tulpinile anuale, cu diametru mai mic de 0,4 cm și cele cu o înălțime sub 0,6 metri, încă verzi, se suprimă de la bază, fără a lăsa cioturi. Acestea rodesc puțin sau deloc și consumă resurse pentru a îndesi cultura.
La tulpinile anuale care au rămas se asigură o densitate de 20 de cm între acestea, aplicând tăieri pentru a atinge densitatea potrivită.
În cazul iernilor dificile, dacă partea superioară a tulpinilor anuale ce urmează să rodească s-a uscat, se taie zonele uscate.
În situația în care se urmărește eșalonarea producției de zmeură pentru o perioadă mai lungă, se vor scurta la 40 de cm o parte dintre tulpinile alese pentru fructificare. Astfel, acestea vor fructifica mai târziu.
La soiurile floricane remontante cu ocazia tăierii din primăvară, se înlătură partea superioară care a rodit.
