Crescătorii de vaci de lapte – memoriu la MADR. Modificările pe care le-au depus la draftul PNS!
Roxana Dobre -
Crescătorii din sectorul vacilor cu lapte din Federația Crescătorilor de Bovine din România (FCBR) au trimis, marți – 22 februarie, un memoriu la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), document în care atrag atenția asupra mai multor subvenții și măsuri incluse în draftul Planului Național Strategic (PNS) de care nu sunt mulțumiți. Fermierii îi cer ministrului agriculturii, Adrian Chesnoiu, să analizeze doleanțele și propunerile lor vizând draftul PNS, să reflecte asupra elementelor aduse în atenție și, în consecință, să dispună efectuarea modificărilor în documentele care vor fi transmise Comisiei.
”În draft se propune scăderea plafonului financiar de la 100 milioane euro la 92,5 milioane euro. Consecința scăderii acestui plafon este scăderea SCZ de la 360 euro/cap animal în 2021 la aproximativ 300 euro/cap animal/an pentru perioada 2023-2027”, atrag atenția fermierii din FCBR.
Agrointeligența-AGROINTEL.RO inserează integral restul observațiilor transmise de crescătorii din rasele de vaci de lapte așa cum apar în memoriul semnat de Federația Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), ai cărei membri sunt proprietari a 117.500 capete bovine vaci cu lapte în SCZ, Uniunea de Ramură a Cooperativelor din România (URCR), ai cărei membri sunt proprietari a 43.350 capete bovine vaci cu lapte în SCZ și Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România (AGCTR), ai cărei membri sunt proprietari a 120.000 capete bovine vaci cu lapte în SCZ:
”În numele fermierilor membri, dar și a fermierilor membri ai asociațiilor afiliate și colaboratoare, reprezentând fermele mici și mijlocii (fermele de familie), care au ca obiect de activitate creșterea bovinelor, respectiv a vacilor de lapte, cu o pondere de 90% din efectivele de vaci cu lapte beneficiare de SCZ din România, prin prezenta vă rugăm să luați în analiză doleanțele și propunerile noastre vizând draftul Planului Național Strategic (PNS), să reflectați asupra elementelor aduse în atenție de noi și, în consecință, să dispuneți efectuarea modificărilor în drafturile care vor fi transmise Comisiei.
Enumerăm și tratăm punctual propunerile avansate prin intermediul materialelor postate pe site-ul MADR, pe care le considerăm a fi în detrimentul fermierilor mici și mijlocii din România:
I. Referitor la Sprijin cuplat pentru venit-Vaci de lapte
1. Se propune în draft scăderea plafonului financiar de la 100 milioane euro la 92,5 milioane euro
Printr-o măsură de neînțeles pentru noi, în loc să crească acest plafon financiar, așa cum ne-am fi așteptat, s-a procedat la scăderea plafonului la 92,5 milioane euro, având în vedere faptul că este o specie cu adevărat în dificultate în prezent, deoarece:
– În 1990, România avea 8 milioane capete vaci cu lapte, iar în prezent are aproximativ 1 milion de capete, rezultând astfel o scădere de de 87,5%, adică de aproape 9 ori a efectivului;
– Spre deosebire de specia bovine, specia ovine, în 1990, numără aproximativ 14 milioane capete, iar în prezent în România sunt aproximativ 12 milioane capete ovine, deci o scădere de aproximativ 14%;
– La specia vaci de carne, fermele specializate de carne au apărut după anul 1990, iar de atunci, an de an, creșterea a fost constantă.
Din datele prezentate rezultă clar faptul că specia care este cu adevărat în dificultate este vaca cu lapte, iar, dacă în ultimii ani declinul speciei a fost cât de cât stopat, se datorează tocmai sumelor încasate din SCZ. Scăderea SCZ ar însemna reintrarea vacii de lapte într-un declin accentuat, cu consecințele negative de rigoare pentru economie și pentru mediul rural din România. Alte motive pentru care se impune sprijinirea cu sume mai mari decat cele din anii anteriori a vacii cu lapte sunt legate de majorarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, îngrășăminte chimice, inputuri și altele. În tot acest timp, fermierul vinde litrul de lapte la poarta fermei contra unui preț cuprins între 1,2 și 1,7 lei/litru, preț care nu acoperă nici măcar costul de producție.
Consecința scăderii acestui plafon este scăderea SCZ de la 360 euro/cap animal în 2021 la aproximativ 300 euro/cap animal/an pentru perioada 2023-2027.
Modalitatea de calcul a sumelor totale ce revin pentru fiecare specie prin utilizarea UVM (unități vită mare) ca modalitate de comparare a cheltuielilor pentru fiecare specie este total neprofesionistă, neștiințifică și neutilizată la nivelul UE.
Propunem:
– Creșterea plafonului financiar total pentru SCZ vaca de lapte la cel puțin 120 milioane euro/an, cu consecința creșterii cuantumului SCZ/cap animal/an;
2. Se propune în draft scăderea numărului de animale beneficiare de SCZ, de la 300.000 capete în 2021 la 280.000 capete în 2023 și revenirea la 300.000 capete doar în 2027
Scăderea acestui număr s-a făcut pentru a crea impresia că suma/cap animal este mai mare. De fapt, această scădere reprezintă un extrem de mare pericol, deoarece depășirea acestor cifre ar însemna aparenta ieșire din dificultate a sectorului, cu consecința pierderii totale a SCZ, cea mai importantă subvenție pentru vaca de lapte.
Deja în 2023 numărul de animale în SCZ va depăși numărul de 28.0850 capete. În prezent, doar în asociațiile pe care le reprezentăm, numărul de animale este de 28.0850, la care se adaugă și vacile cu lapte în SCZ de la alte asociații. Impactul negativ major al acestor scăderi va avea efect direct asupra fermelor mici și mijlocii, care reprezintă 90% din fermele de vaci cu lapte din România.
Propunem:
– Revenirea la numărul de 330.000 capete eligibile pentru SCZ, astfel cum a fost prezentat în primul draft al PNS, publicat pe site-ul MADR;
II. Referitor la draftul eco-schemei Bunăstare-Vaci cu lapte
Discriminarea fermelor mici și mijlocii (fermelor de familie) constă în faptul că, în draftul PNS se impune obligativitatea autorizării sanitar-veterinare a fermelor beneficiare de plăți compensatorii
pentru bunăstarea animalelor, iar 70% din fermele din România beneficiază doar de înregistrare sanitar-veterinară, aspect impus de condițiile de funcționare a acestor ferme din mediul rural. Rezultă deci faptul că 70% din fermele de familie vor fi excluse de la accesarea plăților compensatorii pentru bunăstarea animalelor.
Având în vedere prevederea expresă enunțată la punctul 44 din preambulul Regulamentului 2115/2021, potrivit căreia la acordarea acestor plăți trebuie să se asigure aplicarea unui tratament egal tuturor fermierilor, apreciem ca fiind excesivă și discriminatorie impunerea condiției de deținere a autorizării sanitar-veterinare a fermelor.
Scopul acordării plății pentru bunăstarea vacilor cu lapte este acela de a crea bunăstare tocmai prin sprijinirea adoptării unor tehnologii/tehnici/procese pentru limitarea utilizării antibioticelor în agricultură și utilizarea sustenabilă a produselor pentru protecția plantelor și a îngrășămintelor chimice. Or, aceste tehnologii pot fi implementate în același mod și condiții și de fermele care sunt doar înregistrate sanitar-veterinar.
De asemenea, această condiționare specială nu există în cadrul niciunei alte măsuri, apărând astfel ca o condiție impusă strict pentru avantajarea fermelor mari, care beneficiază de autorizare. Nu există niciun raționament logic pentru aplicarea unui tratament diferențiat și discriminatoriu între exploatațiile înregistrate și cele autorizate sanitar-veterinar. Prin urmare, impunerea condiției de deținere a autorizării sanitar veterinare este în vădită contradicție cu direcția impusă de punctul 44 din preambului Regulamentului 2115/2021 și este profund discriminatorie.
Propunem:
– Includerea în lista beneficiarilor eligibili și a categoriei fermelor înregistrate sanitar veterinar. (”deține o exploatație înregistrată/autorizată sanitar-veterinar și solicită sprijin prin aceasta ecoschemă pentru bovine femele vaci de lapte adulte”);
III. Referitor la Sprijinul Cuplat Pentru Venit-Lucernă
În prezent, lucerna beneficiază de un sprijin de aproximativ de 100 euro/ha. Suma prevăzută în noul PNS la nivelul 100 euro/ha acoperă doar 100.000 ha lucernă. Având în vedere că în prezent în România se cultivă aproximativ 400.000 ha, sprijinul va scădea la aproximativ 25 euro/ha. Scăderea sprijinului cuplat pentru lucernă înseamnă tot o scădere a venitului din fermele zootehnice, care sunt în general, ferme mixte (zootehnie+vegetal), cultivatoare de lucernă pe care o utilizează la furajarea animalelor din fermă. Pentru evitarea diminuării venitului reprezentat de subvenții din fermele zootehnice și prin această formă:
Propunem:
– Eliminarea posibilității de justificare a producției prin vânzare, practica vânzărilor fictive fiind demonstrată.
– Solicitarea dovezii faptului că lucerna obținută este utilizată exclusiv în furajarea animalelor din fermele de pe teritoriul României.
În acest fel se va evita ”exportul de subvenție”, dat fiind faptul că mari cantități de lucernă se exportă, în special în țările arabe. Cei care doresc să cultive lucernă ca o afacere, în concepția noastră pot să o facă în mod neîngrădit, dar fără a beneficia de subvenție.
IV. Referitor la Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS)
Potrivit draftului, nu se aplică plafonarea la o anumită sumă sau suprafață și se va acorda fermierilor o sumă diminuată față de prezent- adică aproximativ 90 euro/ha. Neaplicarea plafonării la o anumită sumă sau suprafață pe exploatație reprezintă un mare neajuns al acestui draft de PNS. Sunt astfel favorizate fermele mari (firme străine, fonduri de investiții) care practic duc în alte țări subvenția cuvenită fermierului român.
Propunem:
– Plafonarea suprafeței la 1.500-2.000 ha pe exploatație, pentru a crește astfel suma/ha și în cazul fermelor mici și mijlocii, astfel cum s-a procedat în alte state membre.
– Stabilirea ca dată de referință o dată anterioară anului de cerere, pentru a se evita fragmentarea artificială a exploatațiilor.
V. Referitor la Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS)
Se diminuează drastic sprijinul pentru fermele mijlocii prin plafonarea sprijinului redistributiv la fermele 1-50 ha, adică fermele mijlocii sunt eliminate total de la această formă de sprijin.
Propunem:
– Sumele rezultate din plafonarea sprijinului de bază la 1.500-2.000 ha/exploatație să fie utilizate la plata redistributivă și la fermele 51-500 ha. În acest mod se va limita discriminarea fermelor mijlocii care reprezintă motorul agriculturii în toate statele UE.
Dorim să vă aducem la cunoștință faptul că, recent, Uniunea Europeană a avertizat în mod oficial România asupra faptului că nu sprijină îndeajuns fermele mici și mijlocii. Măsurile propuse în acest PNS sunt total contradictorii cu conceptul european privind dezvoltarea fermelor și conduc la polarizarea sectorului.
Prin urmare, vă asigurăm de disponibilitatea noastră pentru dialog și solicităm inițierea unor noi consultări asupra draftului PNS publicat în data de 16.02.2022 pe site-ul MADR”.
