• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Niger sau Guizotia abyssinica – cultura de oleaginoase care poate înlocui rapița

    Mircea Olteanu -

    Nigerul sau Guizotia abyssinica este o plantă oleaginoasă originară din Africa și cu mare potențial pentru fermele din UE. Polonia ia în calcul nigerul ca alternativă la cultura rapiță în zonele cu deficit de ploi și pentru o tehnologie minimă.

    Polonia analizează posibilitatea cultivării plantei Guizotia abyssinica, originară din Africa, Etiopia, pentru semințe oleaginoase, iar, având în vedere schimbările climatice, ar putea deveni importantă în viitorul apropiat pentru agricultura europeană, relatează portalul de știri agroxxi.ru.

    Un avantaj important al nigerului este valoarea nutritivă și randamentul semințelor sale, chiar și în condiții dificile de cultivare marginală.

    Ce este nigerul sau Guizotia abyssinica

    Guizotia abyssinica este o plantă anuală cu randament ridicat, aparținând familiei Compositae, care prosperă în soluri mai puțin fertile. Semințele se caracterizează printr-un conținut ridicat de ulei comestibil (de la 38 la 43%), proteine ​​(20%), zahăr (12%) și alte minerale necesare animalelor și oamenilor.

    Ca sursă de materie primă pentru uleiul vegetal, Guizotia abyssinica este de mult cultivată pe scară largă în Etiopia, unde acoperă aproximativ 50% din necesarul de ulei; iar în India, această cultură reprezintă 3% din producția națională de ulei.

    Guizotia abyssinica – o cultură rezistentă la secetă

    Cultura de Guizotia abyssinica este considerată rezistentă la secetă, cu cheltuieli agricole minime, se comportă bine în plantări combinate. Nigerul a început să fie cultivat drept cultură intermediară în Germania, Austria, Cehia, Croația, Brazilia și Italia.

    Datorită creșterii rapide, poate fi folosit ca furaje pentru rumegătoare (reduce emisiile de metan) sau în producția de biocombustibili.

    Cultură de niger în câmp

    Primele culturi de niger în Polonia

    Guizotia nu a devenit încă răspândită în Polonia, dar din cauza schimbărilor climatice cu perioade frecvente de secetă, acest lucru s-ar putea schimba. Experimente pe teren cu această cultură au fost efectuate în 2018 și 2019, în partea de vest a Poloniei la o fermă din Voievodatul Opolskie (localitatea Prudnik).

    În cei doi ani de experimente, înainte de cultura de Guizotia abyssinica a fost cultivată rapiță de iarnă. Înainte de experiment, solul a fost lucrat cu ajutorul grapelor cu discuri pentru a reduce germinarea semințelor de rapiță rămase în câmp. Tratamentele agrotehnice au fost aceleași în fiecare an. Guizotia a fost semănată în a treia decadă a lunii iulie 2018 și în prima decadă a lunii august 2019. Semințele au fost amestecate cu uree înainte de însămânțare (raport 1:11).

    Floare de niger

    În cadrul experimentelor nu s-au folosit îngrășăminte cu fosfor ori cu potasiu, produse de protecție a plantelor. Cultura este rezistentă la boli și, în plus, nu este atacată de dăunători. În studiul de față nu au fost observați dăunători și boli și doar ocazional au fost observate buruieni, la începutul sezonului de vegetație. Prin urmare, la cultura de niger nu au fost aplicate erbicide și insecticide.

    Scopul studiului de teren a fost de a evalua efectul a trei perioade de recoltare asupra producției și chimiei furajelor într-un ciclu de creștere de 90 de zile în fiecare an de studiu.

    Stadiul de creștere pare a fi cel mai important factor care influențează randamentul și compoziția chimică a Guizotia abyssinica . În ambii ani de cercetare, randamentul de furaj verde a atins valoarea maximă după 90 de zile de la semănat – 32,5 și 36,9 tone la hectar, substanță uscată – 6,85 și respectiv 7,99 tone/hectar.

    Compoziția chimică a depins, de asemenea, în mod semnificativ de data recoltării. Perioada cea mai favorabilă pentru recoltarea furajelor verzi a fost la 90 de zile după însămânțare, ceea ce se asociază cu un randament semnificativ ridicat de masă proaspătă și uscată de furaj verde și perspectivele de utilizare a acestora ca hrană pentru animale.

    Semințe de niger sau Guizotia abyssinica

    Cultivarea nigerului – tehnologiile din Etiopia și India

    Semănatul nigerului se face în Etiopia în lunile mai-iulie, în timp ce în India, cultura se înființează în iunie-august, dar și în lunile septembrie-noiembrie, ca o cultură de toamnă.

    Pregătirea terenului se face în mod similar cu suprafața pe care urmează să se cultive alte culturi cu semințe mici, precum rapița.

    Cantitatea de sămânță necesară pentru un hectar de niger merge de la 5-15 kg/ha în Etiopia, la 5-8 kg în India. Cel mai frecvent se seamănă 10-15 kg/ha de sămânță la o adâncime de 1-3 cm. Se folosesc semănători mecanice.

    În cultură individuală, Guizotia abyssinica se cultivă în rânduri cu distanță de 30-50 cm.

    După semănat, semințele de niger germinează în câteva zile, iar plăntuțele au o creștere rapidă pe verticală. Primele flori apar când cultura are 6-8 frunze și înălțimea de 30 cm. Guizotia abyssinica se dezvoltă cel mai bine când ziua are 12 ore, iar în zilele mai scurte, înfloritul apare la 60 de zile de la germinație. Florile sunt polenizate de albine, mai ales de albine.

    Fertilizarea culturii de niger este una modestă, iar la culturile semănate tardiv se aplică 23 kg/ha azot și 10 kg/ha fosfor. Ca o practică generală, în India se aplică la pregătirea solului 10-20 kg/ha azot și 10-20 kg/ha fosfor, iar după semănat se mai vine cu 10-20 kg/ha azot la 30-35 de zile după înființarea culturii. Se poate folosi și gunoi de grajd în cantitate de 4-5 tone la hectar, uneori în combinație cu 10-20 kg/ha de azot.

    În condițiile din Etiopia, o floare de Guizotia abyssinica rezistă 8 zile și este nevoie de de 6 săptămâni să se încheie perioada de înflorire. De la faza de înflorire la cea de maturitate se parcurg între 45 și 55 de zile. Semințele sunt bune de recoltat în 120-180 de zile în condițiile din Etiopia și în 75-120 de zile în cele din India.

    Recoltarea culturii de Guizotia abyssinica se face cel mai bine înainte de uscarea plantei, cam la 3 săptămâni după ce 50% dintre flori au căzut. În această fază, frunzele din partea de sus se îngălbenesc, semințele sunt galben-maronii, iar umiditatea este de circa 45%. În India se practică recoltarea când frunzele s-au uscat, iar semințele au culoare închisă.

    Recoltarea se face prin tăierea plantelor la bază. Se lasă pe câmp la uscat timp de câteva zile, apoi se separă semințele. În India, în mare parte procesul de extragere a semințelor se face manual, dar se pot folosi sisteme mecanizate precum cele pentru orez.

    Producția de niger variază de la 200 la 500 kg de semințe la hectar, ajungându-se la 1.000 de kg per hectar. În India se obțin ușor recolte de 500-600 kg/ha dacă nigerul se cultivă în soluri cu fertilitate moderată.


    Te-ar mai putea interesa

    Plantare castraveți: perioade, distanțe între răsaduri Când vine vara – anunțul șefei ANM, Elena Mateescu: Cresc temperaturile! Bursa cerealelor – creșteri la grâu și rapiță! Prețuri pe tonă azi, în portul Constanța

    Ultimele știri

    Ministrul Agriculturii: Vom aloca sumele necesare pentru despăgubiri în zonele afectate de secetă Florin Barbu: România poate obține 30 de milioane de tone de porumb pe an după reabilitarea sistemului de irigații Micii fermieri din Olt și-au făcut o moară cu pietre ce produce făină integrală de grâu și secară