Studiu: Inulina din topinambur crește producția de lapte a vacilor
Mircea Olteanu -
Inulina, un supliment nutritiv natural, a dovedit că poate crește producția de lapte și poate îmbunătăți sănătatea vacilor de lapte.
O echipă de oameni de știință din China și Bangladesh a publicat rezultatele unui studiu privind utilizarea inulinei ca supliment alimentar pentru bovine, într-un articol publicat în revista Agriculture 2022, disponibilă portalul științific MDPI.
Ce este inulina
Inulina este un polimer de tip fructan polidispers găsit într-o gamă largă de plante și este produsă în principal din rădăcină de cicoare și topinambur, explică autorii studiului. Molecular, inulina constă din mai multe unități de fructoză legate între ele, plus glucoză la finalul șirului. Gradul de polimerizare al inulinei variază de la 2 la 60 cu fructoza și glucoza de la final legate printr-o legătură glicozidică β-(1→2).
Carbonul anomeric orientat β al monomerului de fructoză este rezistent la hidroliză de către enzimele alimentare din tractul gastrointestinal superior, dar este fermentat cantitativ în colonul animalelor monogastrice și al oamenilor.
Beneficiile inulinei la animale
Inulina este adesea folosită ca prebiotic care stimulează eficient, în mod selectiv, proliferarea bacteriilor probiotice, precum bifidobacteriile și lactobacilii și oferă rezistență la agenții patogeni invadatori în colon, precum E. coli și Clostridia.
Au fost raportate diferite beneficii nutriționale și de sănătate ale inulinei, inclusiv capacitatea de a îmbunătăți mediul intestinal, imunomodularea, metabolismul glucozei și absorbția mineralelor la oameni. Există, de asemenea, dovezi că inulina poate reduce inflamația.
Pe de altă parte, efectul inulinei asupra vacilor de lapte nu a fost încă descris la fel de amănunțit ca în cazul animalelor monogastrice.
Rumenul conține o populație semnificativă și diversă de microorganisme simbiotice. Astfel, inulina poate fi fermentată și utilizată de către microorganismele din rumen și de către animalele gazdă printr-un mecanism diferit față de cel în cazul animalelor monogastrice și la oameni.
Un studiu a raportat că gradul de degradare in vitro a materiei organice din rumen a fost mai mare în urma dietei cu tuberculi de anghinare (73,9%) decât în urma dietei cu grâu (65,6%), ambele diete fiind izoenergetice și izonitrogene.
În plus, digestibilitatea materiei organice și a energiei (74,5% și 71,6%) a dietei cu anghinare au fost, de asemenea, mai mari decât (70,3% și, respectiv, 66,5%) a dietei cu grâu pentru vacile de lapte.
De asemenea, a fost investigat efectul inulinei asupra fermentației rumenului și asupra populației microbiene in vitro și la viței.
Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare privind producția de lapte, compoziția laptelui, profilul acizilor grași din lapte, fermentația rumenului și parametrii biochimici ai zerului la diferite niveluri de suplimentare cu inulină în hrănirea practică a vacilor producătoare de lapte.
În plus, dozele suplimentare pot avea efecte semnificative în privința eficienței inulinei.
Cercetătorii au emis ipoteza că inulina ar putea crește concentrația de acizi grași volatili în rumen, poate îmbunătăți producția de lapte, poate modifica compoziția laptelui și poate afecta parametrii biochimici ai sângelui odată cu creșterea dozei.
Astfel, scopul acestui studiu a fost acela de a studia modul în care doze suplimentare de inulină afectează producția de lapte, compoziția laptelui, profilul acizilor grași din lapte, fermentația rumenului și indicatorii antioxidanților sanguini și imunitari.
Inulina a fost extrasă din tuberculi de topinambur
Inulina folosită (puritate >85%, alte zaharuri conțin fructoză, zaharoză și glucoză <15%, 95% substanță uscată) a fost extrasă din tuberculi de topinambur furnizați de Academia de Științe Agricole și Silvice (Langfang, Hebei, China). Studiul a fost realizat într-o fermă de lapte din districtul Tongzhou, Beijing, China.
36 de vaci Holstein în perioada de lactație au fost împărțite aleatoriu în șase grupuri, fiecare format din șase vaci, și au fost hrănite cu o dietă mixtă cu 0 (martor), 50, 150, 200, 250 și 350 g/zi de inulină per animal.
Animalele au fost hrănite în acest mod timp de 2 săptămâni, după care au fost colectate săptămânal probe de lichid din rumen, lapte și sânge, timp de 3 săptămâni.
Creșterea dozelor de inulină a crescut și producția de lapte
Odată cu creșterea dozelor de inulină, producția de lapte (p < 0,01) și concentrația de grăsime din lapte (p = 0,04) au crescut liniar, în timp ce azotul ureic din lapte (p < 0,01) și numărul de celule somatice (p = 0,04) au scăzut liniar.
S-a constatat o creștere liniară și a procentului de acizi grași saturați din lapte (p < 0,01) și acizi grași polinesaturați (p = 0,04). Cu toate acestea, acizii grași mononesaturați din lapte au scăzut liniar (p = 0,04).
Concentrațiile de acetat, propionat și butirat în rumen au crescut, în timp ce pH-ul rumenului și concentrația de NH 3-N au scăzut cu o viteză descrescătoare odată cu creșterea dozelor de inulină (p < 0,01).
Mai mult, concentrațiile de acid lactic (p = 0,03) și acizii grași volatili totali (p < 0,01) au crescut liniar.
A existat o creștere liniară a concentrațiilor serice de superoxid dismutază (p = 0,02), imunoglobină G (p < 0,01), imunoglobină M (p = 0,04), interleukină-2 (p < 0,01) și interleukină-10 (p = 0,04) ; creșterea pătratică a proteinelor serice totale (p<0,01) și albuminei (p=0,02) și scăderea liniară a colesterolului seric total (p=0,02), trigliceridelor (p<0,01) și malondialdehidei (p<0,01).
Rezultatele au arătat că inulina a sporit producția de lapte, a modificat profilul de acizi grași al laptelui, a crescut concentrația de acizi grași volatili în rumen și a îmbunătățit funcția antioxidantă și imunitară la vacile de lapte într-o manieră dependentă de doză. Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare care să cerceteze mecanismele de biohidrogenare a inulinei în rumen și de imunoreglare.
Studiul a fost finanțat de Programul național de cercetare și dezvoltare cheie din China.
