Ing. Mihai Budai face o primă evaluare asupra anului agricol în fâșia de vest a țării
Daniel Befu -
Inginerul agronom Mihai Budai (55 ani) este unul dintre tehnologii cu cea mai bună reputație de pe fâșia de vest. Acesta a făcut pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO o primă evaluare a anului agricol 2021-2022 pentru zona vestică a țării, din prisma evoluției de până la acest moment a culturilor de toamnă, dar și al perspectivelor pentru culturile prășitoare, în contextul prognozelor meteo pentru următoarele luni.
Inginerul Budai este consilier tehnic al Agroind Cauaceu, din județul Bihor. Din poziția sa, Mihai Budai oferă consultanță de specialitate și fermierilor din portofoliul de clienți ai Agroind, ceea ce-i permite să aibă o foarte bună imagine asupra stării de fapt din teren, într-un areal extins în județele Bihor, Satu Mare, Sălaj și Arad. Totodată, este contactat de fermieri din întreaga țară, care îi cer sfatul atunci când se confruntă cu dificultăți în exploatațiile lor. În intervenția sa, agronomul vorbește atât despre impactul deficitului pluviometric, cât și despre impactul pe care fauna sălbatică îl are asupra producțiilor și despre modul cum deficitul de apă din sol și variațiile mari de temperatură între noapte și zi influențează producțiile.
Gâștele sălbatice au ajuns o problemă deloc de neglijat
Un factor de diminuare a producției cu care se confruntă fermierii din arealul din raza sa de acoperire, este reprezentat de fauna sălbatică, care poate genera pierderi de producție care ajung și la 20%, sau obligă fermierii să recurgă la soluția radicală de întoarcere a culturii.
”De niște ani încoace, o bună parte din Bihor este invadată primăvara de gâște sălbatice. Vin în număr mare, câte 12.000-15.000 de exemplare. Cam de 3 ani se întâmplă acest fenomen. Decimează culturile. Rod plantele complet până în zona coletului. Grâul își revine, dar nu e totuna. În zonele în care n-a fost atac, orzoaica e aproape de o palmă și în zona unde a fost atac, acum se regenerează plantele. Din cauza asta, producția la orzoaică poate să scadă cu 2 t/ha. Fermierii nu mai au atacuri de mistreți în culturi, pentru că au murit mulți de la pesta porcină. Foarte mulți, poate că 80% din efectivul național. Și aici, în zonă, la fel, dar în schimb căpriorul. Avem zone în care e atac mare de mamifere erbivore, fie că vorbim de căprior, fie că vorbim de ciută. De exemplu comuna Diosig, pe 10.000 ha are în jur de peste 2000 de exemplare. Este un fenomen foarte greu de controlat, deoarece căprioarele sunt protejate și se aprobă procente mici de vânătoare. În plus, noi, românii, nu avem o bucătărie consacrată, cum e în Ungaria, ca animalele sălbatice să fie efectiv achiziționate și să se facă din ele preparate în restaurante. La cerealele păioase și rapiță, paguba produsă de căprioare e între 15 și 20%, dar sunt zone unde atacul e foarte mare și unde pagubele sunt atât de ridicate, încât te obligă la întoarcerea culturii și să pui culturi de primăvară. Același lucru se întâmplă cu iepurii. Sunt zone în care au mâncat jumătate din suprafețele cu floarea soarelui. Banatul, de exemplu, vreo doi ani n-a mai pus floare din cauza populațiilor mari de iepuri. Tot timpul e o variație. Sunt ani în care e prăpăd de ei primăvara și sunt ani în care sunt mai sporadici și nu mai e atacul atât de pregnant”, punctează Mihai Budai una din bătăliile pentru câștigarea căreia, agronomii nu au suficiente instrumente de control în arsenal.
Variațiile puternice de temperatură, reprezintă un șoc pentru plantele de cultură
Un alt element perturbator îl reprezintă perioadele cu amplitudini mari ale fluctuațiilor temperaturilor între zi și noapte. ”Variațiile mari de temperatură noapte-zi au avut un impact destul de serios în ce privește fiziologia plantelor, pentru că plantele au pornit în vegetație, iar s-au oprit și tot așa și astfel s-au epuizat. Și-au tot scos din rezervele de substanțe nutritive, pe care rapița le are la nivelul coletului, iar grâul la nivelul nodului de înfrățire și astfel au devenit niște plante tot mai slăbite. Unele chiar au devenit debile și au dispărut la temperaturile scăzute. Aceste variații mari de temperatură între noapte și zi pot afecta producția. La rapiță n-aș putea spune că efectul se va resimți într-un mod așa pregnant, dar la cerealele păioase, acum își diferențiază elementele de producție și dacă au stres, plantele o să se autoregleze pe o producție mai redusă. Vorbim de numărul de spiculețe în spic, de numărul de boabe în spiculețe. În ultimii ani în care au fost aceste variații bruște de temperatură, am constatat că 2-4 spiculețe de la baza spicului au fost sterile, plus alte 2-3-4 spiculețe și în vârf. Deja la plantele de cereale păioase care au fost mai înaintate din toamnă și au pornit mai puternic în primăvară, deja acolo e o problemă de influențare. Dar problema cea mai mare va fi dacă vom avea variații bruște de temperatură și în a doua jumătate a lui aprilie”, atenționează inginerul.
La începutul primăvarii, apa era suficientă în sol doar pe adâncimea de 30 cm
Începutul sezonului a fost unul cu hârtoape, în special pentru cultura de rapiță, pentru fermierii bihoreni. ”Problema e că s-au întors peste 10.000 ha de rapiță în toamnă și alte vreo 2.000-3.000de hectare în primăvară. Asta doar în județul Bihor. Cauza e că n-a plouat în toamnă deloc și n-a avut loc răsărirea, iar plantele care au răsărit și au intrat pipernicite în iarnă, n-au putut tolera variațiile termice și iar au pierit”, explică agronomul, care subliniază însă că județele mai sudice ale fâșiei de vest, respectiv Arad și Timiș nu s-au confruntat cu această problemă.
La începutul primăvarii, din cauza absenței precipitațiilor în cantitate suficientă, încă se menținea deficitul de apă în sol. ”În 2022 suntem cu apa la limită, în sensul că pe primii 30 cm în stratul arabil avem apă, dar în jos, în orizontul secundar și terțiar nu avem apă aproape deloc, decât în zonele fericite unde avem aport freatic, dar în rest este o problemă. Dacă nu se va face rezerva prin ploi mai serioase, nu din astea de 4-5 litri, va fi o problemă. Hai să zicem că pentru cerealele păioase și rapiță nu va fi atât de dramatic, dar pentru culturile prășitoare va fi o problemă foarte mare. Este o vorbă în popor. Zice că «ploaia din mai face mălai». Eu zic invers: «ploaia din mai face producții de rapiță și de cereale păioase», iar dacă nu plouă în iunie și iulie, dacă nu întâmpini dificultăți la recoltatul cerealelor păioase, este o problemă cu cultura de prășitoare. Spre deosebire de nord-vest, coborând în sud, pot spune că Banatul stă bine, pentru că au avut ploi și în toamnă și au avut ploi și acum, în primăvară”, ne-a detalian specialistul înainte de venirea valului de ploi din aprilie.
Producții estimate de 7 t/ha la grâu și orz și 3,3-3,5 t/ha la rapiță
Ca și producții estimate în acest an pentru culturile de toamnă, Mihai Budai crede că fâșia de vest va fi binecuvântată cu producții bune. ”Eu zic, după cum arată și calendarul care aproximează ce apă vom primi din precipitații, că producție la rapiță și la cerealele păioase va fi în regulă și ne vom încadra în producții normale. Spun asta pentru că o să avem un aprilie în care o să avem precipitații și a doua parte a lui mai în care iar se prognozează precipitații. Nu va fi nici ce-a fost anul trecut, când au fost și parcele de 10-11 t/ha la grâu, sau medii de 8-9 t/ha, dar eu zic că o medie de 7 t/ha va fi la grâu și orz. La rapiță vom avea variații mari de producție, în funcție de zonă și după densitate, după nivelul de dezvoltare. Eu zic că fermierii vor obține o producție medie de 3,3-3,5 t/ha, dar vor fi și sole de 4-4,5 t/ha”, arată calculele agronomului.
Porumbul e cu emoții, dar fermierii se apără de deficitul de apă punând mai multă floarea-soarelui
Pe partea de prășitoare, estimările specialistului sunt mai rezervate, pe de o parte deoarece jocurile încă nu sunt făcute și pe de alta pentru că semnele de până acum sunt descurajante.
”La porumb mie mi-e groază, fiindcă apă avem doar în primii 30 cm. Mi-e frică că precipitațiile anunțate de prognoze n-o să permită rezervei de apă din sol să se refacă la un nivel suficient, adică să fie în limitele normale. Acum ar trebui ploi de 30-40 l/mp, cu o frecvență de cam 3 pe lună. Ar trebui ca 250 l/mp să vină acum, în aprilie și mai, ca apa să pătrundă în sol. Asta fiindcă rădăcinile de porumb și de floare merg în jos. Nu-s ca cele de grâu, care se plafonează la 25-28 cm”, este opinia, rezervată pentru moment, a lui Mihai Budai.
Există și o veste bună, pe care inginerul Mihai Budai ține să o menționeze, cu impact simțitor asupra potențialului de producție. ”Fermierul român, alături de cel occidental, lucrează cu scule de performanță, dar totodată nu mai face rabat de la tratamente, de la fertilizanți și mai mult de-atât, toată lumea a început să folosească biostimulatori. Evită să mai facă un tratament fungicid la cereale păioase cu 30-40 lei/ha, ci tind să facă unul cu 150-160 lei/ha, fiindcă fermierii știu că trebuie să treci de 4-4,5 t/ha la cereale păioase, indiferent de mersul climatic, pentru că dacă nu treci de acest prag, riști să nu-ți acoperi cheltuielile. Chiar și în contextul sensibil al exploziei prețului îngrășămintelor, 30-40 % dintre fermieri, care au dispus de cash, și-au luat îngrășăminte în toamnă, cu o rezervă pentru primăvară, la prețuri mai ortodoxe, gen 2400-2800 lei/t de complex. Cei care nu prea au dispus de cash, fiindcă a fost o zonă care a acoperit o bună parte din Bihor, unde producția medie a fost de 3,8 t/ha, aceia nu au putut să-și achiziționeze și acum au făcut cum au putut, dar au achiziționat îngrășăminte la prețurile astea mari, au mai redus dozele, dar în general cam toată lumea aplică”, face acesta o descriere succintă a stării de fapt din ferme, în acest an complicat.
Concluzionând, pe baza datelor de care dispune până la acest moment, experimentatul agronom consideră că anul agricol 2021-2022 pentru fâșia de vest a României, va da satisfacții fermierilor la vară și, dacă Dumnezeu va scutura suficienți nori peste ogoare, va fi și un belșug de floare și porumb. ”Eu zic că pentru partea de vest va fi un an mediu spre bun pentru cereale și rapiță, iar pentru culturile de primăvară nu pot să spun nimic. Mi-e groază pentru cele prășitoare, fiindcă nu există rezervă de apă în sol. Acum, am mai observat că fermierii din zonă au tendința să mărească suprafețele cu floarea soarelui, că la floare și dacă e un an cu probleme dpdv. pluviometric, tot mai faci un 2,5-2,8 t/ha, dar la porumb riști să nu recoltezi chiar nimic”, e prognoza de etapă a inginerului Budai.
