Alexandru Széll, horticultorul care a crescut în fermă cel mai scump taur Angus din România
Daniel Befu -
Alexandru Széll este fondatorul Agrosel, un principal jucător pe piața românească de semințe de legume. Puține lume știe însă că Alexandru Széll este și un pasionat crescător de vaci de carne din rasa Aberdeen Angus, iar un exemplar din ferma sa deține recordul pentru cel mai scump taur vândut în România la o licitație.
Alexandru Széll (57 ani) deține în județul Cluj o firmă de ameliorare a materialului semincer în horticultură și un parc logistic de 30.000 mp la Câmpia Turzii, o exploatație de 1.100 capete de angus în Cheile Turzii, precum și o carmangerie si o macelarie. Totodată el e proprietarul taurului Angus care a înregistrat cel mai ridicat preț la o licitație în România.
Afacerea cu vaci de carne văzută ca hobby
Subinginer în construcții, ulterior absolvent de horticultură, pentru Alexandru Széll afacerea cu bovine e un hobby. A pornit-o în 2014 de la încercarea de a găsi o utilitate economică pentru 26 ha, amplasate într-o zonă nu foarte prietenoasă cu agricultura convențională.
”Prima dată am studiat ce teren am. Era un teren cu multe denivelări, că zona era neagricolă. Pe acele terenuri foarte bine se pretau oile, însă nu mi-am dorit să cresc oaie. Singurul animal care înlocuiește oaia cel mai bine, după părerea mea, este angus, fiindcă nu avem locuri întinse în zona noastră, iar pentru dealurile și stâncărișul pe care le avem, angusul rezistă cel mai bine și chiar prosperă. Partea cea mai neproductivă a terenului am terasat-o pentru amplasamentul clădirilor fermei și partea bună, am lăsat-o ca pășuneze animalele. Suprafața pe care o administrez în prezent e suficientă pentru o matcă de 250 capete și diferența de capete este în îngrășătorie. O parte din furaj provine din producție proprie, iar diferența o achiziționăm în cadrul unei colaborări cu Dachim și cu Agronova, alte ferme tot din zonă”, ne-a declarat Alexandru Széll.
Ameliorarea, aplicată și în efectivul de taurine
Lucrează în genetică din ’99, pe ameliorare în domeniul legumicol, ceea ce l-a ajutat încă de la început să dea o atenție deosebită selecției și ameliorării în zootehnie.
”Din start am aplicat o gândire economică. Am început cu 300 de capete strânse din mai multe ferme din România și Germania. Am plătit undeva la 1.300 euro, în medie, pe cap. Am luat exemplare din mai multe generații: 2012-2013-2014. Am achiziționat și un taur cu 3.600 de euro, din Sibiu, de la Karpaten Meat. În primul an, din efectivul inițial de 300 de capete, am selectat 250 de capete și tot ce nu mi-a plăcut am vândut. Am lăsat doar genetica care mi-a plăcut mie. Eu sunt cu selecția. Chiar dacă nu sunt zootehnist, domeniul ameliorării pentru mine nu e un teritoriu necartat”, ne-a explicat producătorul.
În fermă lucrează cu 9 salariați și la carmangerie cu 6. ”Din cauză că eu sunt adept al automatizării, care îmi permite să înlocuiesc forța umană și cu un efectiv mic de personal să fac performanță. Ferma și carmangeria sunt gândite ca centre de cost separate, cu director și buget separat pe fiecare din departamente”, a punctat Alexandru Széll.
Licitația care, fără să-și dorească, l-a pus în lumina reflectoarelor ca performer în zootehnie
Fermierul mustăcește, satisfăcut de victorie, la finalul unui eveniment cu emoții, desfășurat la început de aprilie, în cadrul căruia cei mai bărbățoși tauri din întreaga țară au concurat pentru banii din buzunarele fermierilor, porniți la vânătoare de gene valoroase pentru văcuțele lor.
”Toți fermierii care și-au înscris taurii în licitație au pus ca preț de start 3.000 euro. Eu știam ce am, că nu am mers la licitație cu ochii închiși și am văzut ce exemplare au alții. Am zis că nu pot să-mi bat joc de mine și să vând cu 3.000 euro, așa că am pus ca preț de pornire 3.500 euro. A fost momentul când s-a ridicat ștacheta licitației, prețul de pornire a atras atenția celor care licitau și acel tăuraș s-a vândut pe 5.800 euro. Prețul e unul meritat, deoarece dintre toate animalele licitate, cele mai multe calități, dintre cele considerate valoroase, s-au adunat la taurul meu: capul mic care se poate interpeta către junici, are un pectoral mare care trage bine la cântar, are picioare scurte cu randament bun, fiindcă oasele, dacă sunt lungi trag mai mult la cântar. Față de ceilalți tauri licitați, al meu are niște mușchi un pic mai formați pe spate. Cine a avut ochi de văzut, a văzut și se pare că fermierii români încep să aprecieze. Altă caracteristică e că taurii noștri, în general, nu doar acesta, au un spor foarte bun la îngrășătorie. Între 400 și 600 kg au randamente foarte bune. După 650 kg scade un pic randamentul, aspect explicabil prin faptul că animalul deja a ajuns la maturitate și intră în perioada în care are loc depunerea grăsimii și marmorarea cărnii, însă grăsimea nu mai trage chiar așa la cântar”, a analizat Alexandru Széll la rece trăsăturile taurului său, pentru care s-a licitat prețul de 5.800 euro, sumă record pentru România, la rasa din care face parte.
Fermierul a ținut să adauge și că identificarea taurului campion, s-a făcut în urma unui riguros proces de selecție. ”La noi în fermă s-au născut în 100 de tăurași. Din 100 de tăurași, noi am ales 15. Asociația a trimis reprezentanți, care sunt meseriași și cu greu au putut să aleagă unul, așa că au ales doi cu care să mă înscriu în licitație. Celălalt s-a vândut cu 3600 euro”, a detaliat Széll.
Carmangerie halal în care modul tradițional de sacrificare a animalelor sporește calitatea cărnii
Business orientated, Alexandru Széll aduce valoare adăugată producției zootehnice prin abatorizare și procesare.
”Am implementat un concept care vinde. E vorba de o măcelărie și carmangerie pentru comunitatea arabă în Cluj. Asta fiindcă eu, de la bun început, am vrut să merg pe tăieri tradiționale. În momentul de față, cum suntem în UE, sacrificarea e un subiect sensibil. Electrocutarea și alte metode de asomare, vin și cu minusuri. De pildă, conținutul de acid uric în carne este mai ridicat. Cum poți face să scadă procentul de acid uric din carne? În procesul de sacrificare a animalului, trebuie să curgă un pic mai mult sânge din animal. Asta înseamnă că trebuie să chinui 1 minut animalul, ca să-i bată inima și să pompeze o cantitate în plus de sânge. Și atunci, carnea e mult mai gustoasă, deoarece are mai puțin acid uric. Deși este o metodă tradițională de tăiere a noastră, nu există certificare tradițională pentru această metodă și atunci am luat «acreditare halal» de la moscheia din Constanța. Ca să nu fiu greșit înțeles. Metoda e tradițională, însă ea este aplicată într-un abator care e acreditat conform normelor UE”, descrie în ce constă conceptul de sacrificare halal. Totodată, producătorul a constatat că obținând o carne cu aciditate mai mică, se maturează mai bine, atunci când e ținută 28-30 de zile, cu dezumificare, la 0-2°C.
De la distribuitor de semințe, la creator de hibrizi care merg la export
În ’98 a început să importe masiv semințe de calitate din occident, fiind distribuitor pentru legumicultori la nivel național. Business-ul i-a mers și în ‘99 a construit primele solarii în Câmpia Turzii.
”Pe vremea aia eram reprezentant pentru diferite firme din Olanda. Desfăceam marfa lor și o parte din banii câștigați îi dădeam bani pentru învățarea personalului. Bazându-me pe cunoștințele pe care le aveam în domeniul construcțiilor, am îndoit niște țevi, am prevăzut volumul de metri cubi de aer exact cum scrie la manual, le-am făcut încălzire cu gaz și am școlit personalul, vreo 10 persoane, cum să fim buni producători de legume. Un an de zile nu am făcut altceva decât să creem condiții optime semințelor hibride luate de la firme mari olandeze și să ducem producția cât mai sus”, își amintește acesta.
De distribuția de semințe s-a ocupat până în 2008, însă în paralel, după ce echipa lui a ajuns să stăpânească tehnologia de cultură, a început să facă cercetare.
”Am făcut diverse soiuri de legume, prin selecții conservative pozitive și negative. Asta a funcționat până în 2005, când am luat know-how din Ungaria și din Danemarca și am angajat doi consultanți cercetători, ca să trecem la generarea de hibrizi noi”, ne-a explicat Alexandru Széll.
Cercetarea o desfășoară pe o suprafață restrânsă, de 5.000 mp de solarii, însă până în prezent compania lui Alexandru Széll s-a dovedit a fi prolifică. ”Am creat peste 200 de varietăți hibride, dintre care în jur de 110 sunt brevetate”, explică fondatorul Agrosel. Părții de cercetare îi sunt alocate 15 persoane, iar locul consultanților externi a fost luat de doi ingineri horticoli, unul dintre ei fiind și viitor cadru didactic univeristar.
Alexandru Széll a pornit în cucerirea unui teritoriu extrem de nișat, al cărui potențial de dezvoltare l-a sesizat la momentul potrivit. Pariul s-a dovedit a fi unul câștigător.
”Primii ardei hibrizi creați în România sunt înregistrați în Registrul Plantelor de Agrosel. Primii! S-a întâmplat în 2008-2009. În momentul de față deja ne mândrim cu faptul că multe firme din Olanda nu reușesc să aibă în România, o cifră de afaceri pe diferite soiuri și hibrizi, cum avem noi. Avem gogoșarul Traian, un hibrid special, foarte căutat atât în România cât și în Bulgaria. Am ajuns la cantități enorme de sămânță vândute, încât de-abia reușim să ținem pasul cu cererea. Gogoșarul trebuie să se închidă, ca să nu pătrundă bolile. Aceasta e trăsătura principală a acestui hibrid, fiindcă îi dă rezistență sporită la boli. Ce mai avem super tare este o varză botezată Beverly Hills. Ea seamănă cu verzele tradiționale din România, în sensul că frunzele sunt mai finuțe și nu sunt atât de îndesate ca celelalte aduse din Olanda, însă specificul ei e că este o varză mai turtită. Tradiția românească voia o varză un pic mai turtită și mai afânată, fiindcă ajută la murare. De aceea Berverly Hills e foarte căutată. Noi, în procesul de ameliorare ne ghidăm după studiile de piață realizate de marketingul nostru. Se ameliorează căutându-se ceea ce cere piața, sau explorăm acea direcție unde dorim noi să ducem piața. La capitolul vânătă, aici firmele din vest au o lipsă. Nu au foarte multă ameliorare pe vânătă. Toți merg pe tomate, dar pe vânătă mai puțin. Am sesizat această nișă și avem vânăta Minerva, care este exact ce cere piața: cam 250 grame, sunt un pic mai lungă, nu butucănoasă. Când pornim o hibridare, avem 1.000 de caractere, însă din acea mulțime de caracteristici, ne focusăm doar pe câteva, care sunt de interes comercial. Creăm exact ce cere piața. Și mai avem o particularitate. Noi, tuturor creațiilor noastre, le-am pus aproape întotdeauna nume românești. Așa s-a votat. Votează cei din departamentul de ameliorare: cercetători, ingineri horticoli și tehnicienii din ameliorare, precum și responsabilul cu marketingul”, prezintă producătorul istoria Agrosel, compania sa fanion.
În prezent hibrizii creați de Agrosel sunt multiplicați în țări de pe toate meridianele globului. ”Noi facem sămânța amelioratorului și sămânța amelioratorului o dăm în diferite locuri pe glob la multiplicat, unde partenerii noștri ne fac sămânța comercială. Semințele hibride sunt exportate în 30 de țări, atât UE, cât și non-UE. Din ultima categorie fac parte și țări cu tradiție puternică, precum Turcia și Ucraina”, ne-a precizat fondatorul Agrosel.
Sintetizând povestea lui Alexandru Széll, ea sună cam așa: «În inima Ardealului, un horticultor de etnie maghiară, cu specializare în construcții, cu o firma de semințe, care a construieste un parc logistic și are o carieră de succes în producția de hibrizi inovativi de legume, exportați în mai multe țări din lume. De hobby are și o fermă de bovine, de pe porțile căreia, în 2022 a ieșit cel mai bine cotat taur Angus de origine mioritică. Și, totodată, deține și o carmangerie care produce steak-uri pentru grătare ”fix ca în SUA”, dar cu ”acel ceva” specific lumii musulmane». Alambicat, nu? Dar real.
