Rețeta furajeră pentru vacile din fermele celui mai mare producător de lapte bio din România
Daniel Befu -
Rețetă de furajare pentru vacile care produc lapte bio în Fermele Ecologice Silvania Cooperativă Agricolă. Ce mânâncă vacile care produc lapte ecologic premium.
Localizată în județul Sălaj, Fermele Ecologice Silvania Cooperativă Agricolă este cel mai mare producător de lapte bio din România. Din componența Silvania Bio fac parte 7 ferme, care au o producție cumulată de lapte ecologic de 16.000 de litri/zi.
Agrointeligența – AGROINTEL.RO vă prezintă specificul rețetei de furajare a vacilor de lapte din cadrul acestei cooperative și cum alimentația și tratamentul general al vacilor, impactează proprietățile laptelui obținut.
Sorin Terheș, directorul de producție al Silvania Bio, descrie pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, în ce constă alimentația folosită în cadrul fermelor zootehnice ecologice din cadrul cooperativei pe care o coordonează la nivel tehnic, precum și care sunt condițiile generale de bunăstare de care se bucură populațiile de bovine.
”Producțiile pe care le obținem în vegetal se împart în două categorii. Producem fân și furaje însilozate, și producem cereale și oleaginoase. Acestea nu se comercializează, ci se direcționează către procesare in-house în fabrica noastră de furaje combinate. Avem porumb, grâu sau triticale pe care le utilizăm din producția noastră. În majoritatea cazurilor, porumbul boabe bio, îl achiziționăm din zona Moldovei sau din zona de sud unde terenurile sunt superioare față de zona noastră. Utilizăm sare și carbonat de calciu extrase din cariere locale din județul Sălaj sau limitrofe județului. Premixul bio folosit conține diverse microelemente de care animalul are nevoie în nutriție, e produs după o rețetă din Cehia, de către FidesAgro. Noi avem și o unitate de procesare a semințelor și de obținere de uleiuri bio. Ca și produse secundare, obținem mare parte din șroturile de floarea soarelui , rapița și soia necesare în cadrul rețetei de furajare a animalelor. Doar în cazul în care nu reușim să producem întreaga cantitate de șroturi necesare, le achiziționăm din piață, de la procesatori certificați ecologic, atât din țară cât și din străinătate. În perioada 2011-2016, până în momentul când am inaugurat unitatea de procesare, ne-a fost extrem de greu să găsim producători certificați ecologic, care să facă o aprovizionare constantă a fermelor noastre cu șroturi ecologice. De aici s-a și născut necesitatea de a avea partea de procesare la noi în curte, deși nu e o activitate ușoară. Am gândit integrat tot lanțul de producere a furajelor, de la sămânța pe care o semănăm, până la furajul ecologic care ajunge în fața animalului, asta pentru a avea un control total al trasabilității hranei din fermele de vaci”, a făcut Sorin Terheș o descriere generică a filosofiei de integrare care stă la baza funcționării cooperativei pe care o coordonează la nivel tehnic.
Câtă hrană bio consumă o văcuță bio, ca să dea lapte bio și de ce dă mai puțin lapte
În medie o vacă de lapte din cadrul fermelor Ecologice Silvania, consumă între 57-58 de kg amestec unic pe zi, ceea ce corespunde la 21-21,5 kg de substanță uscată.
Rațiile furajere sunt formulate în funcție de starea fiziologică a animalelor. În prezent fermele Ecologice Silvania lucrează cu 5 rații furajere pentru tineretul femel și juninci, 4 rații pentru vaca de lapte (repaus mamar, pregătire fătare, vaci în lactație) și 2 rețete pentru tăurași la îngrășare.
Producția de lapte este limitată prin faptul că materiile prime care intră în compoziția rațiilor furajere au o anumită specificitate caracteristică agriculturii ecologice.
”Șroturile au un conținut de grăsime ridicat, ceea ce limitează cantitatea care poate să fie utilizată, această grăsime ridicată de la nivelul șroturilor, fiind dată de tehnologia de extracție a uleiului, care este obținut prin presare la rece, fără solvenți chimici. Tehnologia de presare la rece a semințelor oleaginoase este singura admisă în agricultura ecologică. Șrotul ecologic de floarea soarelui are o proteină de 23-26% și un conținut în grăsime de 12-16%, fața de șroturile convenționale, unde proteina este de 35% și grăsimea de circa 1%. În plus, aditivii furajeri care ar susține un nivel de producție mai ridicat, precum grăsimea protejată și ureea, nu se găsesc în hrana din sistemul ecologic. La fel nici subprodusele care sunt lactogene, folosite în furajarea vacilor din sistem convențional, cum ar fi tăiețeii de sfeclă sau borhotul de bere. Pe partea de proteină, nu doar că prețul per kg de șrot e mai ridicat, dar și procentul de substanță activă de care beneficiază vaca e mai redus. Prin urmare, costul pe litru de lapte crește cu 25-30%. Așa cum în vegetal azotul, ca fertilizant, e cea mai mare provocare la nivel de costuri, în zootehnie proteina e cea mai mare provocare. Dar nu e singura. Amidonul în cultura noastră de porumb siloz bio rareori depășește 27%, în timp ce în cultura convențională rareori scade sub 30%. Acestea sunt elemente foarte importante din punct de vedere al producției de lapte. Pornind de la cele 21 kg de substanță uscată care sunt ingerate de vacă, este foarte important ca fiecare component care alcătuiește rația furajeră să fie de cea mai bună calitate. Din această substanță uscată, animalul își acoperă necesarul pentru menținerea funcțiilor vitale, iar restul de nutrienți suplimentari ii duce către producția de lapte”, a detaliat, la virgulă, Sorin Terheș.
Efectivele bovine din cadrul fermei sunt împărțite în proporție de 70%-30% între Bălțată Românească și Holstein. La Bălțată, producția medie de lapte în prezent este de 27,5 l/cap/zi, respectiv 8300 l/lactație de 305 zile, în timp ce la Holstein producția este de 31 l/cap/zi, respectiv 9500 l/lactație de 305 zile. Producția de lapte se valorică la 4 clienți, respectiv procesare proprie cu obținerea de produse lactate, plus livrarea la alți 3 procesatori de lapte din România, livrarea fiind asigurată de Cooperativa Agricolă Fermele Ecologice Silvania.
Lapte bio de cea mai bună calitate
Filosofia lui Sorin Terheș și a partenerilor săi de afaceri e că laptele sănătos nu poate proveni decât de la animale sănătoase.
”Grija noastră este ca în fermă să avem animale sănătoase, care să ne ofere un lapte de calitate. Dacă ar fi să discutăm de un parametru care să reflecte sănătatea glandei mamare și care se transpune direct în calitatea laptelui, acela e numărul de celule somatice. Acest parametru este monitorizat săptămânal în fermele noastre, prin analize efectuate de către un laborator independent. Ca să vă faceți o idee, în anul 2021 media numărului de celule somatice la nivel de fermă a fost de 137.000/ml, în contextul în care limita legală e de 400.000/ml. Totodată, numărul total de germeni care ne arată cât de igienic se face mulsul, a fost de 10.000/ml – 11.000/ml, în contextul în care limita maximă e de 100.000 germeni/ml. Producția actuală de lapte realizată în fermele noastre, este o producție naturală, care vine din calitatea furajelor ecologice, bunăstarea și genetica animalului. Faptul că animalele noastre beneficiază de o biodiversitate crescută a fânurilor, furajelor însilozate și de borceaguri, le aduce mult mai aproape de natură pe timpul iernii, în timp ce pe perioada verii vacile noastre beneficiază de pășunat, obligativitatea accesului la spațiu verde afară, fiind o condiționare în ecologic, spre deosebire de convențional. Pășunatul îl facem pentru interesul de bunăstare a animalului și pentru o diversificare a rației furajere și nicidecum nu facem un pășunat prin care să alergăm animalele pe câmp ca să își procure întreaga sursă de hrană pentru a produce lapte”, a completat directorul de producție al Silvania Bio.
Se folosesc numai furaje nemodificate genetic
În plus, în agricultura ecologică toate furajele utilizate în hrana animalelor sunt FREE GMO (nemodificate genetic), ține să precizeze reprezentantul grupului de societăți. Și, totodată, extrem de important de menționat e că în agricultura ecologică practicată în cadrul Fermelor Ecologice Silvania, 80% din capacitatea medicală e axată pe metodele de prevenție, începând de la igiena animalului și dezinfectarea adăpostului și până la faptul că animalele ies afară la aer la pășunat și există o densitate mult mai redusă în grajd față de agricultura convențională.
”Există o limitare a metrilor pătrați pe cap de animal care e de minim 6 mp pe cap de vacă de lapte, însă în fermele noastre noi alocăm 8-12 mp pe cap animal. Se construiește o întreagă rutină în jurul animalelor, care le face să fie mai puțin bolnăvicioase”, și-a încheiat descrierea modului în care se creează o adevărată sinergie între toți factorii din cadrul unei ferme bio, al cărei scop unic este ca, la final, să se obțină un lapte și o carne 100% naturale și curate de orice fel de potențiali contaminanți.
