• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Elena Mateescu, ANM: A crescut frecvența anilor secetoși. Fermierii și-au adaptat calendarul lucrărilor agricole

    agrointeligenta.ro -

    Creșterea frecvenței anilor cu secetă a adus schimbări importante în agricultura românească. Despre relația dintre fermieri și condițiile meteo a vorbit în cadrul emisiunii AGROSTRATEGIA directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu.

    Invitată în cadrul ediției de luni, 23 mai, a emisiunii AGROSTRATEGIA de la TVR 1, Elena Mateescu a vorbit despre schimbările adoptate de agricultori pentru a face față noilor condiții meteo.

    ”Un an agricol paote fi bun pentru ceea ce am însămânțat în toamnă sau pentru ceea ce urmează să însămânțăm în primăvară, sau poate fi mai puțin favorabil pentru ambele tipuri de culturi, fie că vorbim de culturi de toamnă – cum a fost 2020, pentru că distribuția în timp și spațiu, vorbim de luniile anului agricol curent sau la nivel teritorial, este una care face diferența. (…) Iată că avem această însămânțare mai devreme sau mai târziu, modificarea calendarului lucrărilor de înființare a culturilor. (…) Pentru culturile de primăvară, cel puțin din simulările modelelor vreme/recoltă pe care la ANM le analizăm tocmai pentru a veni în buletinele la agrometeorologice cu recomadări de specialitate, în funcție de evoluția condițiilor meteorologice pentru fermieri, cele mai bune rezultate le avem pentru zona de sud sud est a țării pentru însămânțare mult mai devreme, începând de la jumătatea lunii martie. Cel puțin în ultimii ani, această practică a fost semnificativă tocmai pentru a se putea beneficia de rezerva de apă chiar în condițiile unei ierni cu zăpadă mai puțină și chiar și mai blândă. În schimb la polul opus pentru culturile de toamnă, se pare că rezultatele mai bune pot fi atunci când nu mai însămânțăm în octombrie, ci ne ducem cu declanșarea însămânțărilor mai târziu”, vorbit Elena Mateescu despre cum s-a schimbat calendarul lucrărilor agricole în funcție de condițiile meteo.

    O problemă majoră a agriculturii românești a devenit seceta. Numărul anilor în care avem deficit de precipitații este în creștere, avertizează șefa ANM: ”Ce putem să observăm din statistica făcută la nivel de deceniu, cel puțin, din 1961 și până-n prezent de când dispunem de date meterologice în cadrul ANM, în ultimii 30 de ani, frecevența anilor secetoși la nivel de deceniu, comparativ cu deceniile înainte de 1961, este una mult mai mare. Dacă în deceniul respectiv, în care a fost încadrat și anul agricol de referință 1945-1946 de 1941-1950, aveam în medie 2-3 ani secetoși, ce observăm cel puțin din 1991 și până-n prezent, frecevența anilor secetoți crește la ca și număr la 5-6 ani, peste 50%. Nu în ultimul rând, sunt zone care sunt deja cunoscute ca fiind cele mai vulnerabile la fenomeul de secetă așa cum deja știm, partea de sud, sud-est, est a țării, dar cu extindere în anumite perioade și-n anumiți ani, și pentru zone de vest și centru a țării”, a precizat Elena Mateescu.

    Șefa ANM a fost invitată luni, 23 mai, în cadrul emisiunii AGROSTRATEGIA, emisiune realizată de Agrointeligența și TVR, difuzată de luni până joi, de la ora 10:00, pe TVR 1. AGROSTRATEGIA este moderată de Vlad Macovei, fondatorul Agrointeligența.


    Te-ar mai putea interesa

    Untul produs din aer, fără a mai fi nevoie de lapte, este în curs de aprobare pentru a intra pe piață Subvenții 2024 – listele cu fermierii controlați de APIA în fiecare județ Porumb de 12 to/ha, distrus de secetă în numai 2 zile. Fermier: ”Nu am mai pățit așa ceva!”

    Ultimele știri

    Universitatea de Științele Vieții din Timișoara deschide al doilea magazin Akademika Market Premierul Ciolacu: România nu e în pericol în ceea ce priveşte securitatea alimentară. Investițiile în irigații vor continua Condiția ca fermierii afectați de secetă să nu piardă subvenția de 500 euro/hectar