Fermierii își distrug recolta de căpșuni în semn de protest față de prețurile mici oferite de supermarketuri
Mircea Olteanu -
Protest masiv al producătorilor de căpșuni, nemulțumiți de prețurile prea mici pe care le primesc din partea marilor retaileri și care nu le permit să supraviețuiască.
Fermierii germani din Munsterland, landul Renania de Nord-Westfalia, își distrug plantațiile de căpșuni în semn de protest față de prețurile mici oferite de supermarketuri, relatează compania publică de radio și televiziune Westdeutscher Rundfunk (WDR). O situație similară este semnalată și în rândul cultivatorilor de sparanghel.
Fermierii germani nu mai au niciun profit de la căpșuni
Bernhard Rüb, purtătorul de cuvânt al Camerei de Agricultură din Renania de Nord-Westfalia, a declarat că există o ofertă excesivă de căpșuni, ceea ce face ca prețurile să scadă, astfel că „în situația actuală, fermierii nu obțin profit de pe urma fructelor”.
„Nu știu dacă acțiuni precum cosirea câmpurilor de căpșuni au atât de mult sens”, a mai afirmat Bernhard Rüb, care a subliniat că anul acesta nu este un an bun pentru fermierii de căpșuni și sparanghel.
În același timp, potrivit lui Rüb, cererea este scăzută în acest an. „Unul dintre motivele pentru acest lucru este faptul că oamenii nu au la dispoziție atât de mulți bani din cauza inflației și a costurilor ridicate ale energiei și combustibilului – tot din cauza războiului din Ucraina”, susține oficialul.
În aceste condiții, cei mai mulți consumatori se gândesc de trei ori înainte de a cheltui banii pe căpșuni sau sparanghel.
Mai mult, fermierii se confruntă cu costuri de producție în creștere. Astfel, trebuie să plătească mai mult pentru combustibilul din tractoarele lor, iar costurile cu salariile au crescut.
„Cel mai important factor pentru căpșuni și sparanghel sunt costurile salariale”, afirmă fermierul german Heiner Lövenich.
„Cultivatorii de căpșuni din Spania, de exemplu, își pot oferi fructele supermarketurilor la un preț mult mai mic, deoarece pot produce în condiții complet diferite”, susține Rüb, adăugând că, pe lângă salarii, standardele sociale de acolo nu sunt la fel de ridicate ca în Germania, la fel ca și cerințele pentru protecția mediului și protecția plantelor.
Vânzarea din fermă, o variantă greu de pus în practică
O modalitate prin care fermierii pot influența prețul căpșunilor lor într-o anumită măsură este să le vândă în propria fermă. Dar, potrivit lui Rüb, în prezent nu există clienți nici pentru această ofertă. „În primul rând, pentru că oamenii nu se urcă în mașină să conduc în țară având în vedere prețurile actuale ale combustibilului”, explică Rüb.
Fermierul Andreas Rahmann din Coesfeld a declarat pentru WDR că, în prezent, distruge rânduri întregi de tufe cu căpșuni coapte și intenționează ca în locul lor să cultive porumb pentru a obține un venit anul acesta.
Rahmann a explicat că este trist să fii nevoit să distrugi un an de muncă, sau chiar câțiva ani de muncă, fără niciun beneficiu, însă nu vrea ca doar supermarketul să câștige bani de pe urma căpșunilor lui.
Comercianții preferă să cumpere căpșuni ieftine din străinătate și apoi oferă produse inferioare la prețuri extrem de mici, astfel că profitul este semnificativ mai mare.
Pentru 500 de grame de căpșuni, ar primi în prezent puțin sub un euro de la comercianți – așa că ar cheltui mai mult pentru producție, a explicat Rahmann pentru WDR. Dacă ar vinde direct căpșunile ar obține 4,50 euro pentru aceeași cantitate, sumă din care ar putea să plătească și muncitorii români și să-i cazeze în mod adecvat.
Pe viitor nu mai vrea să aprovizioneze supermarketurile, a explicat fermierul pentru WDR.
Consumatorii sunt la rândul lor furioși. Revolta, îndreptată împotriva fermierilor
Subiectul a stârnit discuții aprinse pe pagina de Facebook a portalului agrarheute.com. Unii consideră că fermierii trag un semnal de alertă real. Alți utilizatori, la rândul lor, critică ferm acțiunea de protest și o descriu ca pe o risipă de alimente.
De exemplu, Magdalena K. afirmă că „acest comportament este incredibil și de-a dreptul iresponsabil în vremuri de penurie alimentară. Mulți oameni le-ar culege singuri. Un astfel de comportament nu trebuie tolerat”.
Utilizatorul Mike H. scrie: „Distrugerea cu siguranță nu este deosebit de creativă, ar fi putut să culeagă 100 kg în prealabil și să le doneze unei grădinițe sau unei adăpost pentru refugiați sau persoane fără adăpost. Mulți cetățeni, care sunt de fapt toți clienți ai fermierilor germani, nu au fost niciodată la o fermă și nu au o idee rațională despre ce se întâmplă din punct de vedere economic în multe ferme în 2022”.
Iar Florian H. și-a exprimat susținerea pentru protestul fermierilor: „din cauza importurilor, pur și simplu nu mai primesc nimic pentru recolta lor”.
Pe de altă parte, utilizatorul Thorsten H. crede că este o problemă de management: „Cineva și-a subliniat efectiv propriile greșeli de management în mass-media, doar că este prezentat diferit. [… ] Este clar că cineva s-a mulțumit cu contractele sale și aparent a neglijat complet subiectul marketingului”.
Utilizatorul Christian M. afirmă că „din octombrie, salariul minim va crește la 12 euro. Cineva este încă surprins că suprafața cultivată în Germania continuă să scadă! În cele din urmă, clientul trebuie să-și susțină declarațiile în sondaje și să cumpere produse locale de sezon!”.
Utilizatorul Oliver G. regretă profund acțiunile fermierilor: „Întotdeauna mă doare adânc când alimentele care au fost cultivate sunt distruse în semn de protest față de structura pieței oligopoliste și împotriva comerțului alimentar cu amănuntul”.
