Rețeta magiunului, bătută-n cuie prin ordin de ministru: Doar din prune proaspete și conținut de cel puțin 55% ”substanță uscată solubilă”
agrointeligenta.ro -
Un ordin ministerial comun publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial fixează câteva reguli foarte stricte pentru producătorii de magiune de prune din România. Elementele impuse de rețeta guvernamentală sunt cu mult mai stricte decât cele acceptate de Comisia Europeană la înregistrarea Magiunului de Topoloveni, în septembrie 2010.
”Magiunul de prune este o pastă groasă, omogenă, obţinută prin fierberea prunelor proaspete, după îndepărtarea părţilor necomestibile, fără adaos de zahăr/zaharuri sau de produse alimentare ce conţin monozaharide ori dizaharide utilizate pentru proprietăţile lor îndulcitoare”, se arată în ordinul publicat pe 12 iunie în Monitorul Oficial.
La o lectură atentă, nu putem să nu constatăm că s-au ascuțit cuțitele în rândul producătorilor de magiun de prune din România, iar câștigătorul este, încă o dată, cel mai mare jucător național – Sonimpex, deținătorul brandului de la Topoloveni. Astfel, delicatesa se mai poate produce doar din prune proaspete și e musai să aibă ”un conţinut de substanţă uscată solubilă egal cu 55 % sau mai mult, determinată cu ajutorul refractometrului”. Adică exact proprietățile cu care este promovat magiunul produs de fabrica Sonimpex. Regulile sunt mult mai aspre decât cele specificate de Comisia Europeană pentru produsul înregistrat cu denumirea ”magiun de prune Topoloveni”.
La fabricarea produsului definit în ordin intrat în vigoare se pot utiliza următoarele ingrediente: nuci, seminţe de oleaginoase cum ar fi seminţe de floarea soarelui, seminţe de dovleac, seminţe de susan sau seminţe de pin, alune de pădure, caju, castane, fistic, migdale, nuci Brazilia, nuci Macadamia sau nuci Pecan.
Mai drastici decât Comisia Europeană
Comisia Europeană nu a fost însă la fel de strictă când a înregistrat magiunul de prune Topoloveni în septembrie 2010. Astfel, oficialii de la Bruxelles nu pomenesc că ar fi obligatoriu ca prunele să fie proaspete sau ca substanța uscată solubilă să aibă proporția de 55%. ”Magiunul de prune Topoloveni este un produs consistent, obținut din prune recoltate la deplină maturitate, atent selecționate și apoi fierte în cazane speciale (cu pereți dubli) fără foc direct, prin amestecare continuă cu agitatoarele de lemn. Ca urmare a faptului că se îndepărtează apa, Magiunul de prune Topoloveni este bogat în fibre alimentare (34,2 %) solubile și insolubile, nu conține zaharuri adaugate sau orice alt tip de îndulcitori și are aroma, gustul și savoarea prunelor”, sunt specificările Comisiei Europene.
Europenii nu au omologat magiunul de prune Topoloveni cu nuci
La specificările privind prepararea magiunului de prune Topoloveni, Comisia Europeană nici nu pomenește de prezența altor ingrediente în afara prunelor, arătând că procedura trebuie să aibă în vedere ca produsul final să fie cât mai ”curat”. ”Recepția: prunele se recepționează la secția de procesare, depozitându-se în spații special destinate acestui scop, răcoroase, curate, lipsite de mirosuri străine. Spălare: se face mecanizat în mașini de spălat, cu dușuri pentru clătire, cu ajutorul apei potabile reci. Spălarea se face sub supraveghere permanentă pentru ca în produsul finit să nu pătrundă nisip sau alte impurități. Sortare: prunele spălate se dirijează pe banda elevatoare pentru a se identifica și înlătura prunele necorespunzătoare. Tratament termic: constă în opărire în instalații speciale din inox, cu ajutorul aburului tehnologic la temperatura de 80 °C, și presiunea de 1,5 atm., timp de 4-5 min. Pasarea se efectuează în două trepte: prima treaptă are loc în pasatrice (site) cu ochiuri de max. 3 mm, iar treapta a doua de pasare are loc în rafinatrice (site) cu ochiuri de 1,8-2 mm pentru ca marcul de prune să fie cât mai curat și mai omogen.”
Producătorii, obligați să își retragă produsele necorespunzătoare?
Cu ordinul intrat în vigoare și semnat de președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului – ANPC, este posibil ca în perioada imediat următoare să se facă și controale, întrucât normele nu conțin informații despre ce soartă vor avea borcanele deja aflate la raft și care respectă altă rețetă decât cea ”de stat”. Nu este exclus ca ele să fie oprite de la comercializare, iar producătorii să fie obligați să le retragă pentru reetichetare, proces ce implică o serie de costuri suplimentare (transport, etichete, etc.). Astfel, profitul nu va mai exista, iar cei mai loviți vor fi, cu siguranță, micii producători din România.
Pentru cei care nu vor avea capacitatea să reambaleze preparatul, modificând eticheta, singura soluție va fi să livreze pasta de prune către patiserii și cofetării, la prețuri mult mai mici decât în magazine.
