Fondurile europene pentru fermieri, mult diminuate
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Fondurile europene pentru fermieri vor fi mult diminuate în anii următori după ce perioada de tranziție, anii 2021-2022, a înghițit o bucată serioasă din resursele alocate României în exercițiul financiar post-2020.
Noul Plan Național Strategic (PNS) îi găsesște pe fermieri așteptând redeschiderea celor mai accesate submăsuri din cadrul vechiului PNDR. Nu doar că PNS va veni cu reguli noi în ghiduri, dar va area sume limitate ce se vor putea dovedi insuficiente în raport cu nevoile exploatațiilor agricole din țara noastră.
Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a vorbit despre sumele disponibile pentru fermieri prin PNS. În cadrul emisiunii AgroStrategia de luni, 13 iunie, de pe TVR 1, șeful de la Agricultură a subliniat că 40% din sumele alocate României pentru agricultură s-au cheluit deja anul acesta și anul trecut.
”PNS trebuie să-l înțelegem cu toții. Am avut anul 2021 și 2022 ani de tranziție în care, cei care au decis înaintea venirii mele la minister, au luat 40% din buget și l-au pus pe măsurile aferente PNDR-ului vechi. Cu un buget mult diminuat nu poți să faci altceva decât să te gândești cum cheltui banii aceștia mai eficient și asta a fost gândirea mea de la început, că acești puțini bani pe care-i avem la dispoziție să-i folosim eficient până-n 2027, astfel încât să întărim pe o parte ferma mică și ferma mijlocie, direcționându-le prin politicile noastre publice către viabilitatea și către performanță economică, pe românește să le rămână și oamenilor aceștia mici și mijlocii și niște bani în buzunar la finalul anului agricol, să nu muncească degeaba și când trag linie, n-au nimic. De partea cealaltă să ne creăm o independență în procesare, astfel încât să dăm valoarea adăugată materiilor prime apărute pentru că e foarte important să înțelegem ceva”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu în interviul acordat fondatorului Agrointeligența, Vlad Macovei.
Totodată, Chensoiu a precizat că agricultura românească are două direcții, două oportunități în piață. ”Noi avem două tipuri de oportunități: oportunitatea fermelor mici și mijlocii de a se asocia și a creea produse tradiționale, produse după rețete consacrate, care să se adreseze pieței locale și pieței emergente, pieței regionale – ești din Maramureș creezi pentru zona ta, ești din Moldova, creezi pentru zona ta, pentru orașele și centrele urbane limitrofe și regiunea ta – dacă vrei să intri în competiție cu un jucător din piața lactatelor cu o multinațională care a investit 300 de milioane într-o fabrică de lapte, păi dacă mie-mi spuneți că cu o ivnestiție de 2,5 mil euro poți să te bați cu ei, fără să vii cu produse, în fermă sau într-o făbricuță de procesare, asta înseamnă că eu ca finanțator, că până la urmă asta este statul român, gestionez niște bani de la Bruxelles și îi direcționez corect către fermieri”, a mai spus Chesnoiu.
