Tânăr fermier, lăsat fără o parte din pământ de un agricultor cu 300 ha. La mijloc, un contract de arendă ”dubios”!

Roxana Dobre - 15 iunie 2022 06:30

Tânăr fermier – în pericol să piardă banii de la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) și subvențiile pe hectar după ce Primăria de care aparține a făcut o ”manevră” privind contractul de arendă pe care îl avea încheiat pe 15 ani și a refuzat să îi elibereze adeverința pentru plata din campania 2022, document ce trebuia depus obligatoriu la agenția de plăți.

Pentru fermierul argeșean, Valentin Stan, susținerea autorităților privind ”înnoirea generațiilor” și sprijinirea agricultorilor tineri nu pare să funcționeze. Acesta are în derulare un proiect privind Instalarea tinerilor fermieri, Măsura 6.1., din 2016, iar în acest an Primăria l-a anunțat că există pentru cele 3 hectare pe care le avea arendate un alt contract de arendare care se ”suprapune” cu al lui. Cel care a povestit pentru Agrointeligența –  AGROINTEL.RO tot necazul tânărului fermier este tatăl acestuia, Nicolae Stan, cel care ne-a spus că a și bătut pe la ușa tuturor instituțiilor statului, de la Prefectură la Ministerul Agriculturii, pentru a găsi o rezolvare la speța pentru care se luptă. A obținut promisiuni și confirmare că dreptatea este de partea lor, însă la o rezolvare concretă nu s-a ajuns nici în ziua de astăzi.

”Băiatul are proiect în derulare și le-am spus și lor, celor de la Primărie, că există un risc maxim ca acesta să dea banii înapoi sau să aibă probleme la proiect. Pentru că potrivit regulilor pentru fonduri europene un tânăr fermier 8 ani nu are voie să se angajeze, nu are voie să închidă firma sau să piardă terenul, în sensul vânzării sau anulării contractului de arendă”, ne-a povestit tatăl fermierului Valentin Stan.

Cum a început totul

Valentin Stan lucrează în comuna Ștefan cel Mare din județul Argeș circa 35 de hectare de teren. În 2015 a reînnoit  un contract de arendă pe 1,75 ha, care mai fusese lucrat cu alți 5 ani în urmă de tată iar acesta a fost transferat la fiu pentru a putea să acceseze fonduri privind tânărul fermier. Ulterior, în 2019, s-a încheiat un alt contract pentru 1,25 ha, ambele documente fiind semnate pe 15 ani.

Actele au fost încheiate cu o mătușă a tatălui, Mereanu Elena, cea care deținea împreună cu alți doi frați, dreptul de proprietate pe cele 3 hectare de teren.

”Când am preluat ambele suprafețe erau pârloage, pline de mărăcini. Le-am curățat, le-am muncit totul a fost bine. Totul a început anul trecut când i-am dus arenda mătușii iar acesta m-a anunțat că împreună cu frații vrea să vândă pământul. Cei doi frați erau plecați în străinătate când a fost încheiat contractul de arendă. Eu i-am spus din start că suntem interesați să cumpărăm pământul și oferim oricât cere, la prețul pieței. Am așteptat ce am așteptat și după sărbători am auzit prin sat că pământul a fost vândut. Ce au făcut, cum au făcut că suprafața a sjuns la un fermier mare de aici din zonă. Pe actul de la notar au făcut o promisiune bilaterală care se pare că este datată cu 16 octombrie 2020 și este încheiată pe 3 ani”, a mai povestit fermierul.

Primăria a refuzat eliberarea adeverinței pentru APIA 

Cu un contract de arendă valabil, în 2021 tânărul din comuna Ștefan cel Mare a însămânțat pământurile ca în fiecare an, inclusiv cele 3 hectare pe care le știa concesionate conform legii. Surpriza a venit însă în primăvara anului 2022 când Primăria i-a refuzat înregistrarea cererii pentru eliberarea adeverinței obligatorii la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), care urma să ateste că terenul este la dispoziția fermierului.

”Ne-au refuzat înregistrarea adeverinței și nu înțeleg de ce din moment ce noi muncim terenul, avem cultura pe el deja mare. Ne-au explicat că au făcut alții contract peste noi, ceea ce pare greu de crezut atâta vreme cât contractul nostru se află în perioada de valabilitate, le-am făcut pe 15 ani, unul trebuia să expire în 2030 și celălalt în 2034. Primarul mi-a zis că nu ne dă adeverința, că să vin cu ordin ”de sus”. Ne-am dus de patru ori la Primărie, avem hârtiile făcute, pur și simplu a refuzat să le primească. Sau să ne dea un număr de înregistrare și să ne explice în scris de ce nu doresc să elibereze. Nu au vrut nimic. Am depus și adeverință cum că lucrăm pământul. Au refuzat categoric absolut tot. Nici digitizarea nu am putut să o facem, iar în prezent nu putem vizualiza parcelele în IPA Online. Pe 10 iunie când a fost ultima zi pentru depunerea cererii unice la APIA, cu penalizări, ne-au comunicat verbal că au eliberat adeverința pentru altcineva care a cumpărat pământul. Nici măcar nu știm dacă ne putem culege culturile sau ne trezim și cu paguba aceasta”, a mai povestit producătorul agricol.

Tânărul fermier, lăsat pe dinafară de un fermier din zonă

Din spusele fermierului, cel care încheiat contractul de arendă sau a obținut promisiunea de vânzare a pământului este un producător agricol mare care deține peste 300 de hectare în zona județului Argeș.

”Fermierul are peste 300 de hectare iar un tânăr producător nu poate să cumpere 3 hectare pentru a nu pierde proiecte și subvențiile. Am primit asigurări de peste tot pe unde am mers, Prefectură, Minister unde am fost în audiență la secretarul de stat, Ion Găman, că dreptatea este de partea noastră și lucrurile se vor lămuri. Până astăzi însă am rămas și fără subvenție, și cu proiectul AFIR în pericol”, a mai specificat agricultorul.

Contract reziliat fictiv

La insistențele fermierului din comuna Ștefan cel Mare, Primăria i-a comunicat că cele două contracte de arendă încheiate legal au fost reziliate încă din luna mai 2021. Agricultorul spune însă că el nu a semnat niciun act de reziliere iar contractul inițial specifica foarte clar că actul poate înceta înainte de data de expirare doar cu acordul părților.

”Ei spun că a fost reziliat contractul, că pământul a fost vândut dar fără semnătura noastră nu știu cum s-a putut. Doar dacă nu cumva ne-au falsificat semnătura că altfel nu îmi explic”, a mai precizat nedumerit fermierul.

Inserăm mai jos actul de reziliere, fără semnătura fermierului:

Legea este de partea tânărului fermier

Conform Legii vânzătorii terenurilor agricolo,Primăria are obligația să transmită structurii din cadrul aparatului central al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv direcțiilor pentru agricultură județene sau a municipiului București, după caz, precum și Agenției Domeniilor Statului un dosar care să cuprindă lista preemptorilor, copiile cererii de afișare a ofertei de vânzare și ale documentelor doveditoare, procesul-verbal de afișare a ofertei, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării documentației.

În termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, primăria trebuie să notifice titularii dreptului de preempțiune, la domiciliul, reședința sau, după caz, sediul acestora, privind înregistrarea ofertei de vânzare.

Notificarea se transmite prin poștă și/sau prin poșta electronică, cu confirmare de primire. Dacă titularii dreptului de preempțiune nu pot fi contactați, notificarea se va face prin afișarea la sediul primăriei sau pe site-ul primăriei.

Vânzarea terenurilor agricole extravilane se face cu respectarea condițiilor prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, și a dreptului de preempțiune, la preț și în condiții egale, în următoarea ordine:

1. a) preemptori de rang I: coproprietarii, rudele de gradul I, soții, rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv;
2. b) preemptori de rang II: proprietarii investițiilor agricole pentru culturile de pomi, viță-de-vie, hamei, irigații exclusiv private și/sau arendașii. În cazul în care pe terenurile supuse vânzării se află investiții agricole pentru culturile de pomi, viță- de-vie, hamei și pentru irigații, prioritate la cumpărarea acestor terenuri au proprietarii acestor investiții;
3. c) preemptori de rang III: proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării;
4. d) preemptori de rang IV: tinerii fermieri;
5. e) preemptori de rang V: Academia de Științe Agricole și Silvice «Gheorghe Ionescu-Șișești» și unitățile de cercetare- dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, organizate și reglementate prin Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice «Gheorghe Ionescu-Șișești» și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare, precum și instituțiile de învățământ cu profil agricol, în scopul cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan cu destinația strict necesară cercetării agricole, aflate în vecinătatea loturilor existente în patrimoniul acestora;
6. f) preemptori de rang VI: persoane fizice cu domiciliul/reședința situat/situată în unitățile administrativ- teritoriale unde este amplasat terenul sau în unitățile administrativ-teritoriale vecine;
7. g) preemptori de rang VII: statul român, prin Agenția Domeniilor Statului.

Procedura pentru arendași. Cum pot cumpăra terenul agricol pe care îl lucrează

Dacă dorește să cumpere terenul agricol în extravilan pe care îl lucrează, arendașul trebuie să aibă contract de arendare valabil încheiat și înregistrat potrivit legii, cu cel puțin un an înainte de data afișării ofertei de vânzare la sediul primăriei.

De asemenea, trebuie îndeplinite următoarele condiții:

1. a) arendași persoane fizice: să facă dovada domiciliului/reședinței situat/situate pe teritoriul național pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
2. b) arendași persoane juridice și asociații, persoane fizice: să facă dovada domiciliului/reședinței situat/situate pe teritoriul național pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

De precizat că Agrointeligența-AGROINTEL.RO a cerut un punct de vedere și de la Primăria comunei Ștefan cel Mare din județul Argeș. Singura direcție care ne-a răspuns a fost cea Agricolă de unde am primit asigurări că primarul Ion Parpală ne va da un punct de vedere la cele întâmplate. Când am revenit însă numeroasele noastre apeluri nu au primit răspuns.

Facem un apel la autoritățile competente să îi facă dreptate tânărului fermier astfel încât susținerea pentru producătorii la început de drum să nu fie doar o promisiune bifată în campaniile electorale ci o încurajare pentru tinerii care vor să rămână în România și să facă agricultură în țara lor.