• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Dorin Cojocaru, APRIL: ”Industria alimentară nu a primit niciun fel de sprijin în ultimii 30 de ani”

    Angelica Lefter -

    Industria alimentară, atât de importantă pentru siguranța alimentară în acest moment, nu a primit niciun fel de sprijin în ultimii 30 de ani, iar cei care au business-uri în acest domeniu sunt veritabili antreprenori, oameni curajoși, susține Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).

    Invitat miercuri, 15 iunie, în cadrul emisiunii AgroStrategia de pe TVR 1, o coproducție Agrointeligența și TVR, șeful APRIL a subliniat că o mare problemă din sectorul laptelui românesc este reprezentată de lipsa materiei prime.

    ”Războiul este destul de puternic la nivel de Bruxelles, văd că sunt tendințe să dispară și vaca ca și animal de fermă în următorii 25 de ani pentru că, vezi Doamne, poluează. Sunt lucruri care poluează mult mai mult, dar nu cred că e cazul să exagerăm cu astfel de protecții ale pământului, cu ”vaca poluează”!  Eu la studenții mei spuneam așa: ”proteina animală este cărămida de bază a dezvoltării organismului uman” și să nu uităm că și proteina animală contribuie la dezvoltarea sistemului nervos și a inteligenței copilului. Deci nu am nimic cu veganii sau cu vegetarienii dar, totuși, trebuie adaptată stării fiziologice a organismului uman și o anumită vârstă. Dar pentru copiii până la 10 ani noi avem directive europene din punct de vedere al nutriției și valorii nutriționale a copilului. Sunt recomandări. Eu nu recomand unui părinte ca unui copil de 2 ani să te apuci să-i faci regim de vegan. Nu e cazul totuși. Să nu uităm că Homo Spiens Sapiens a plecat din peșteră către societatea civilizată inventând focul și gastronomia”, a argumentat Dorin Cojocaru.

    Industria alimentară, lipsită de subvenții în ultimii 30 de ani

    Într-un moment de criză la nivel mondial, unde își face din ce în ce mai simțită prezența lipsa hranei pe glob, președintele APRIL spune că cei care au rezistat în domeniul industriei alimentare sunt adevărați curajoși ai vremurilor noastre.

    Eu am un respect deosebit pentru acești curajoși ai ramurii pentru că industria alimentară nu a primit nici un fel de sprijin în ultimii 30 de ani, nu a avut subvenții, nu a avut nimic, iar în toamna lui 2021 spuneam public ce va urma să fie în 2022, că o să se scumpească energia electrică, gazul, ambalajele și nu o să se mai facă față. De aceea spuneam că aștept să se facă martie să tragem linie, să numărăm să vedem câți au mai rămas. La ora actuală ei suferă foarte mult din lipsa materiei prime. Deci a scăzut foarte mult producția de lapte în România. De aceea, dacă ne uităm pe datele INS-ului, să observați că s-a cumpărat mai mult lapte spot, s-a scumpit laptele spot. În țările europene, fermierul nu-și vinde tot laptele pe baza unui contract zilnic către procesator, doar cam 80%. 20% sămâne pentru spot. Adică, la cerere, la comandă rapidă. Adică pui mâna pe telefon, suni și săptămâna viitoare îți aduce o cisternă cu lapte”, a spus Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).

    Potrivit specialistului prețul laptelui începe să se uniformizeze, adică să nu mai existe acele diferențe între laptele produs în extrasezon și cel produs vara, datorită fătărilor eșalonate.

    ”Mult mai scump iarna și mai ieftin vara (n.r. laptele). Deci în extrasezon e foarte scump. Cum România produce lapte mai mult sezonier, dar ușor, ușor se echilibrează, iarna la noi laptele era mai scump. Acum s-a uniformizat pentru că avem și fătări eșalonate. Deci oferta de lapte este mai bună pe tot timpul anului”, a menționat Dorin Cojocaru.

    Cheltuielile din procesarea laptelui au crescut cu 27-30%

    Concurența însă, a devenit pentru adevărații producători din industria lactatelor, aproape insuportabilă în actualul context. Pe lângă scumpirea materiei prime, procesatorii români trebuie să facă față și politicilor agresive ale producătorilor din țări unde se oferă susținere reală acestui sector.

    ”S-a scumpit materia primă. S-a scumpit, 27-30% a crescut. Este riscul să se atingă nivelul maxim de preț psihologic în care eu nu mai pot să-mi fac cașcavalul, să fiu competitiv la raft. Și atunci eu pe de-o parte că mă bat cu fermierii și producătorii din țările europene care au fost ajutați încă din 2020, dar eu mă bat și cu fake-urile, adică cu cei care falsifică produsul. Pentru că deja a început să apară masiv pe zona de sud analoccizi sau, cum le spunem noi, ”Specialități bulgărești” care se vând ca și telemea cu 12 lei. Cu 12 lei, iertați-mă, nu poate să fie telemea. (…) Nu poți să spui într-o piață liberă capitalistă despre corectitudinea în business. Nu-mi place să mă uit în curtea altora dar eu vreau să spun că la procesare profitul este între 1 și 5%, 6% maxim”, a explicat președintele APRIL.

    Nu se mai poate vorbi despre profit, ci despre supraviețuire

    Scumpirile din ultima perioadă i-au determinat pe cei care produc să nu se mai gândească la profit, ci doar la supraviețuire, mai ales că între producător și cumpărător există o entitate care face prețurile, și anume comerciantul.

    ”Ambalajul s-a scumpit foarte mult. Transportul s-a scumpit. Eu am făcut o prezentare, numai energia, adică ponderea costului pe kilogram produs. Deci energia reprezintă 6% cu cât a crescut. Materia primă, depinde de ce produs ai, între 27-50-80%. Analizele de laborator, biocidele, toate! Transportul! (…) Deci când tragi linie, vezi o scumpire de 37%- creștere a costurilor. Profitul nu se ia în calcul că nu mai vorbim de profit în 2021-2022, luptăm pentru supraviețuire. Ideea care a fost? Că puterea de cumpărare era jos. Hipermarketul, comerciantul nu a mărit brusc, violent odată cu creșterea costurilor, ci a atenuat de la lună la lună, cu 3%, cu 4%. Oamenii și-au protejat businessurile, dar pe noi, nu. Ce vreau să înțeleagă telespectatorii? Că între mine ca procesator sau fermier și consumator este un intermediar numit comerciant. Politica de preț la raft o face comerciantul. Erau fabrici care n-au mai negociat prețul cu hipermarketul de 1 an de zile și eu le spuneam ”Noi am avut negocieri în martie 2021, iar tu în iunie 2021 ai mărit cu 12% prețul la lactate la raft”. Și a avut timp să câștige banul. Noi am început negocierea în decembrie 2021 – câte 3-4% și mai e un pic…”, a declarat Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).

    Prețurile ar putea să se plafoneze în perioada vacanței și să își reia creșterea din toamnă

    Complexitatea businessului vine și din faptul că inflația crește, iar lucrurile se complică pe întreg lanțul, chiar dacă în perioada de vacanță prognozele sunt de plafonare a prețurilor, a spus Dorin Cojocaru.

    ”E un business foarte complex. Dar ce trebuie să înțeleagă telespectatorii, că ei întotdeauna întreabă de viitor, nu de trecut, dacă inflația a ajuns la 14 și ceva la sută sau dacă prețurile vor mai crește, vor mai crește pentru că nu s-au absorbit toate costurile de producție.(…) Orice cost, orice nonconformitate, orice pierdere vor intra în prețul viitor. Și atunci, eu mă aștept ca în lunile viitoare, acum fiind și vacanță, să rămână un pic în plafon prețurile și să înceapă din septembrie, octombrie prețurile să crească până vom ajunge la nivelul costurilor, plus un 2-3% profit”, a punctat Dorin Cojocaru.

    Președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) a mai adăugat că situația se va echilibra probabil din toamnă, asta depinzând și de contextul extern.

    ”Echilibrul va fi în toamnă, depinde și ce se va întâmpla în Ucraina. (…) Costurile au crescut violent dar prețurile la raft au crescut constant și puțin. De aceea au suferit mult fermierii și procesatorii”, a spus Dan Cojocaru.

    Legislația învechită trebuie actualizată

    Președintele APRIL a mai precizat că întotdeauna a venit către Ministerul Agriculturii cu propuneri care să se plieze pe nevoile producătorilor și să aducă în actualitate anumite acte normative, unele dintre ele concepute acum mai bine de 20 de ani.

    ”Noi întotdeauna la minister sau unde am fost, eu sunt genul de ”Măi, eu nu vin să mă plâng, eu îți vin cu 3 soluții și o recomandare”. De exemplu asta cu panourile fotovoltaice a fost bine primită și chiar susținem acest demers – fiecare acoperiș să aibă panouri solare. Noi folosim multă energie electrică și gaz. Energie electrică pentru răcire și depozitare la frig, iar gazul este pentru pasteurizare. (…) În Regulamentul 853/2004 la nivel european (de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală), temperatura de păstrare și livrare a laptelui este de 2 – 8 grade Celsius. În România este 2 – 4 grade celsius. Bine, acest ordin de ministru a fost făcut în 2002 când noi nu eram în UE, când nu aveam tehnologie UHT sau ESL (Extend Shelf Life, între între pasteurizare și ultrapasteurizare). Deci noi mergeam pe lapte cu pasteurizare joasă. Acum, tehnologia a avansat, plus că laptele e mult mai curat. Nu mai avem microbiologia NTG-ul de peste un milion. Având o igienă mai bună ne putem permite să venim cu o temperatură între 2 – 6 grade, 2 – 8 grade Celsius”, a completat Dan Cojocaru.

    Exemplele din Germania și Ungaria în ceea ce privește păstrarea laptelui ar putea fi împrumutate de România, ca soluție la economisirea energiei utilizate în răcirea acestui produs.

    ”Vă dau un exemplu, companii din Ungaria și Germania vând lapte ESL pe piața din România pe care pe ambalaj scrie 2 – 8 grade. Iar nouă ne refuză hipermarketul, buyerul dacă la 2 – 4 grade scrise pe ambalaj, are 2,45.  Între 4 și 6 grade, se economisesc cam 35% din costurile cu energie electrică pe fabrică. Deci termostatul, când tu răcești de la 6 grade la 4 grade, termostatul funcționează, atunci se oprește curentul electric. Faci o economie de 35% în bani. Nu estimez. E calculată. Am discutat cu ANSVSA să văd dacă există un punct de vedere, tot profesional am discutat – că suntem specialiști, am discutat la Ministerul Agriculturii acel ordin art. 6 lit. C, poate fi completată pentru că acolo scrie ”Lapte consum”, nu spune ”Lapte ESL” sau lapte… și poți să completezi cu ”Lapte ESL 2 grade”.  Cum e în Germania, Ungaria. Sau, se anulează ordinul, e de acum 20 de ani ordinul, trebuia updatat, rămâne în vigoare doar Regulamentul 853, cel european”, a menționat expertul.

    Președintele APRIL a punctat că, în România, producătorul își asumă tot ce scrie pe etichetă când vine vorba despre lapte, în special.

    Urmăriți emisiunea AgroStrategia de pe TVR 1 care l-a avut ca invitat pe Dorin Cojocaru, președintele APRIL


    Te-ar mai putea interesa

    Cum va fi vremea de Crăciun 2022 și Revelion 2023 – prognoza meteo de la ANM S-a deschis un talcioc gratuit pentru fermierii care își vând cerealele AFIR a publicat Ghidul consultativ pentru submăsura 19.1 Sprijin pregătitor destinat elaborării Strategiilor de Dezvoltare Locală

    Ultimele știri

    Lucrări de decembrie la pomii fructiferi, legume, vița de vie și flori Seceta și irigațiile. O analiză realizată de cercetătorul Costel Vînătoru Comisia Europeană a adoptat Regulamentul ce propune certificarea eliminărilor de dioxid de carbon