Ministerul Agriculturii: Randamentele din agricultura românească sunt încă mici, deși potenţialul agricol este considerabil
agrointeligenta.ro -
Randamentele din agricultura românească sunt mici, deși potenţialului agricol este considerabil, apreciază specialiștii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, autorii unei strategii pe termen mediu și lung a sectorului agroalimentar național. Experții apreciază la noi există ”o utilizare mult mai redusă decât cea optimă a factorilor de producţie”.
Randamentele medii agricole din România pentru principalele produse agricole sunt doar de o treime sau de jumătate din cele înregistrate în UE-15: pentru grâul obişnuit, 2,6 tone/ha, comparativ cu 6,1, pentru porumb, 3,2 tone/ha, comparativ cu 8,7 şi pentru seminţe oleaginoase 1,3 tone/ha, comparativ cu 2,4 (randamentele medii pentru anii 1990-2011).
Secetele recente, extrem de severe, alternând cu ploi abundente şi inundaţii, au adâncit aceste deficite. De asemenea, pentru
produsele de origine animală, există deficite de productivitate considerabile, care sunt relevate de randamentele produselor lactate: 2,9 tone/animal în România faţă de 6 în UE-15. Chiar dacă pentru produsele din carne decalajul pare mai mic, acest lucru se datorează faptului că statisticile reflectă numai carnea produsă în abatoare.
Producția totală de carne, în scădere
O dată cu aderarea României la UE în 2007, producţia totală de carne a scăzut foarte mult, deoarece multe unităţi de sacrificare a animalelor nu au fost în măsură să respecte standardele europene stricte. Abatoarele rămase sunt cele care operează la niveluri mai ridicate de performanţă.
În 2011, valoarea producției animale a reprezentat 28% din valoarea producţiei agricole (Eurostat), în scădere drastică de la 44% cât se înregistra în 1998. Populaţia de bovine (aproximativ 2 milioane de capete în 2012, utilizate în special pentru producţia de lapte) este concentrată în principal în partea de nord şi nord-est a câmpiei sudice. – susțin strategii MADR
România prezintă anumite caracteristici structurale asemănătoare cu cele ale sectoarelor agricole din celelalte state membre UE, dar este unică prin mărimea decalajului dintre categoria fermelor mari şi aceea a fermelor mici, precum şi prin prevalenţa agriculturii de subzistenţă/semisubzistență.
În 2010, 93% din exploataţiile din România se încadrau în aceste categorii; din acestea, trei sferturi operau pe mai puţin de 2 hectare şi mai mult de un sfert erau gestionate de fermieri cu vârsta mai mare de 65 de ani. Din punct de vedere al mărimii economice, 73% din toate exploataţiile generau în parte mai puţin de 2.000 de euro de Producție Standard (PS), ceea ce plasează aproximativ 2,7 milioane de exploataţii în categoria fermelor neviabile economic. Acestea operează 22% din suprafața agricolă utilizată. Prin comparaţie, exploataţiile care generează mai puţin de 2.000 de euro de PS cultivă 5% din suprafața agricolă utilizată a UE.
”În consecinţă, un procent semnificativ al suprafaței agricole utilizate din România este legat de activităţi agricole sub-optimale, ceea ce împiedică atingerea adevăratului potenţial al sectorului”, apreciază specialiștii MADR.
Condiţiile economice grele de după criza din 2009 au făcut în aşa fel încât 120.000 de ferme să revină în categoria de sub 2.000 de euro de producție standard (în comparaţie cu 2007) şi au cauzat un pas înapoi de la status-quo-ul care limita procentul acestora la două treimi din total
Foto: Flickr.com/Radu Bocioacă
