Culturi distruse după ce stația antigrindină a primit interdicție să lanseze rachete
Roxana Dobre -
Culturi agricole distruse de grindină după ce sistemyl de grindină a fost blocat. Astfel, bucățile de gheață au făcut prăpăd în podgoriile celui mai important judeţ viticol din Moldova.
Peste 300 de hectare de viță-de-vie au fost distruse de intemperii deoarece sistemul antigrindină nu a fost activat, deşi se impunea. Fermierii afectați au spus că pe lângă pierderea producției din acest an și culturile sunt afectate pe termen lung, via lovită de secetă se va reface în doi trei ani.
Una dintre cele mai importante zone viticole din Moldova a fost distrusă în mare parte de grindină. Sunt 300 de hectare cultivate cu viţă de vie care au fost făcute praf în comuna vrânceană Ţifeşti, în urma grindinei din după-amiaza de 29 iunie.
Fermierii au declarat că faţă de alte dăţi, sistemul antigrindină, care există şi funcţionează în zonă, nu a mai fost activat, iar pagubele sunt însemnate.
„Nu ştim de ce nu s-au tras rachete antigrindină acum, pentru că altă dată se trăgea doar la apariţia unui singur norişor. Lucrez 30 de hectare de vie, din care 20 sunt compromise aproape total. Nu am asigurare, pentru că suprafeţele nu sunt compacte. Am informat autorităţile, sper să primim despăgubiri”, a spus pentru Adevărul, fermierul Vlad Postolache.
Vița afectată se reface în 2-3 ani
Stelian Dumbravă tehnician al unei firme care administrează 100 de hectare de viță de vie a explicat la rândul său că vița de vie care a fost lovită de grindină se va reface în doi trei ani.
”Păcat că este o viţă productivă, tânără, era îngrijită foarte bine. A fost un ciclon venit din aer, nu pot să-mi dau seama cum a putut să cadă doar la noi”, a explicat acesta.
Autoritățile dau vina de la una la cealaltă
Conform sursei citate, această problemă pe marginea sistemului de apărare antigrindină, care are ca scop protejarea culturile agricole, a suscitat discuţii încinse între politicieni. Astfel, preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Toma, care este şi preşedintele PNL Vrancea şi prefectul Nicuşor Halici – preşedintele PSD Vrancea şi-au trimis săgeţi unul altuia, fiind aduse în discuţie inclusiv teorii conspirative cum că sistemul anti-grindină ar produce secetă.
„Ani la rând, Sistemul Anti-Grindină a funcţionat şi a salvat sute de hectare de la distrugere. Sistemul şi-a dovedit eficienţa şi a fost testat înainte să fie pus în funcţiune. În acest context, solicit actorilor politici şi decizionali din Vrancea să nu creeze un conflict între podgoreni şi alţi producători agricoli, prin susţinerea faptului că sistemul anti-grindină ar produce secetă. Declaraţiile hazardate nu-şi au rostul şi nici logica”, a transmis Cătălin Toma, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea.
Stoparea folosirii rachetelor antigrindină a fost cerută de prefect
Potrivit Adevărul.ro, în urmă cu două săptămâni, după ce o rachetă antigrindină s-a dezintegrat în aer şi a căzut în curtea unui vrâncean, prefectul a cerut o anchetă şi stoparea folosirii rachetelor antigrindină pentru verificarea acestora de către producător.
Nicuşor Halici a explciat că prin decizia sa a respectat protocolul. „Nu numai în spaţiul aerian din judeţul Vrancea au fost înregistrate interdicţii, ci şi în judeţele Iaşi şi Prahova, la intervale de timp diferite. Sistemul de protecţie antigrindină nu poate fi asemănat cu o umbrelă care ne protejează permanent. Eficacitatea acestuia este de 75% şi este dată de limitările azimuturilor interzise, a radarului meteorologic şi a interdicţiilor periodice de lansare din cauza navelor care tranzitează spaţiul aerian la acel moment. Fenomenul meteorologic de formare a grindinei ar fi putut fi redus, însă sunt situaţii în care trebuie respectate protocoalele”, a răspuns prefectul.
Ce explicații a dat Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor
Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor a explicat ulterior, prin intermediul unui comunicat de presă, că Unitatea Vrancea a intrat în stare de alarmă, dar a primit interdicţie de tragere de la autoritatea de aviaţie civilă.
”Interdicţia de lansare a rachetelor antigrindină a fost valabilă în intervalul orar 16,28 – 17,08. Ca urmare a acestei situaţii, în zona Panciu-Ţifeşti, cantitatea de precipitaţii care a ajuns la sol a fost de cca 50 l/mp, dar a fost însoţită şi de grindină, fapt ce a condus la distrugerea unor culturi agricole”, potrivit comunicatului de presă.
Oficial, autoritatea nu a dat explicaţii foarte clare legate de motivul pentru care nu a aprobat tragerile, invocând doar problema generală a siguranţei traficului aerian, dar neoficial se spune că interdicţia are legătură cu patrulele aeriene care monitorizează spaţiul NATO în contextul războiului din Ucraina.
Sistemul antigrindină din Vrancea este considerat cel mai important din România. Cuprinde 12 puncte de lansare în Vrancea şi 8 în Galaţi. Punctele de lansare a rachetelor antigrindină din Vrancea se afla Sihlea, Milcovul, Bordeasca Veche, Vulturu, Panciu, Boloteşti, Varniţa, Ţifeşti, Rugineşti, Vîrteşcoiu, Urecheşti şi Vânători. Prin intermediul celor 12 puncte de lansare sunt protejate peste 150.000 de hectare numai la nivelul judeţului Vrancea.
Urmează ca viticultorii şi autorităţile să stabilească valoarea pagubelor şi, eventual, posibil compensaţii financiare pentru fermierii păgubiţi de grindină. Vrancea este cel mai important bazin viticol al ţării, cu peste 22.000 de hectare cultivate cu viţă de vie.
