Florin Constantin, AGXecutive: Locurile de muncă din agribusiness sunt plătite la nivelul celor din IT
Roxana Dobre -
Salariile plătite în sectorul agricol au ajuns să rivalizeze cu cele din sectorul IT, arată o analiză făcută de către Florin Constantin, fondatorul AGXecutive. Acesta punctează că veniturile mari sunt asigurate profesioniștilor din agribusiness, celor specializați pe anumite domenii sau care au pregătirea necesară pentru a opera utilajele de ultimă generație.
Invitat în cadrul emisiunii AgroStrategia de pe TVR 1, Florin Constantin a vorbit despre cererea foarte mare de specialiști în sectorul de agribusiness.
”Vedem cât de mare e cererea de specialiști în acest sector. Ea a crescut și, din păcate, numărul de candidați și de mână de lucru calificată a scăzut. E o oportunitate și sunt locuri de muncă foarte bine plătite. Noi am făcut acum doi ani de zile un studiu și am văzut că practic agricultura sau, mă rog, agribusiness-ul, partea profesională, tot ce reprezintă furnizori, distribuitori, furnizori de servicii plătesc (salariile n.r) în linie cu IT-ul. Pentru că vorbim despre un sector foarte inovant, foarte dezvoltat tehnologic, nu mai avem acel tractor arhaic, la ora actuală agricultorii operează tractoare de sute mii de euro chiar de milioane de dolari și operator GPS. Deci inclusiv de la nivel de operator se începe, se pune o problemă foarte serios în termeni de competențe. Deja vorbim de agricultură de precizie, vorbim de drone, vorbim de digitalizare, dar și job-urile, să spunem, în zona de middle top management și ele sunt foarte atractive, pentru că sunt tehnologii complexe. Din păcate, România are o lacună, printre altele, aceea a consultanței agricole pe bune și atunci tot greul merge pe companiile furnizoare implicate în lanțul de valoare. De aceea oamenii trebuie să vină cu un profil dublu tehnico-comercial, să poată să caracterizeze soluțiile pe care le preconizează la problematica din ferma respectivă sau din business respectiv”, a explicat Florin Constantin în cadrul emisiunii AgroStrategia.
Se caută mai ales oameni de teren
Florin Constantin a subliniat că piața muncii pentru meseriile din domeniul agricol a luat avânt mai ales în acest an când pe piața din România au apărut companii care își desfășurau afacerile în Ucraina sau Rusia.
”Această muncă tehnico-comercială, de teren, de reprezentant de companii, a cunoscut un avânt incredibil, mai ales că și de când a început conflictul din Ucraina, foarte multe companii încep să realizeze evaluarea României ca țară agricolă în contextul european, nu numai UE, ci european continental. Suntem o țară care e în creștere. Noi avem de la începutul anului vreo patru firme care până acum nici nu se gândeau la România și acum deschid poziții, deschid filiale, deschid activități, pentru că da, erau cumva pe nișă, aveau business mult mai mare în Ucraina și Rusia, dar pentru că acum e inaccesibil zona respectivă se relochează vin aici. Ea explorează oportunitățile și chiar cu rezultate bune”, a punctat specialistul noile oportunități pe piața de joburi din agricultura românească.
Fermierii-angajatori, dezmăgiți de bagajul de cunoștințe al absolvenților
Fondatorul AGXecutive a mai dezvăluit că firma pe care o conduce face studii de piață la ferme mari, integrate, pentru a afla care sunt tendințele în privința nevoilor de angajați pentru acestea. Răspunsurile însă vin de cele mai multe ori cu dezamăgirea din partea fermierilor-angajatori care constată că absolvenții care vin de pe băncile școlilor nu corespund cerințelor lor.
”Acum avem peste 50 de companii, de la sămânță la furculiță, care ne răspund anual privind tendințele și-și exprimă frustrarea că absolvenții care vin nu corespund cerințelor lor. Și aici este o carență a educației inițiale – că e vorba de învățământul mediu sau cel superior – pentru că acesta nu este conectat, nu este forțat să fie conectat cu mediul antreprenorial, cu economia reală. Dar de ce? La această oră cadrele didactice, diversele facultăți, liceele își primesc bugetele în funcție de numărul de înscriși, nu în funcție de un parametru care este mult mai relevant: cel al inserției profesionale utile, la 6 luni de la absolvire, câți oameni ai pregătit și câți au reușit să se insereze în profesia respectivă cu succes la absolvire? Aici suntem foarte deficitari. Aceste cifre nu sunt comunicate de nimeni, deși ele sunt știute și mergem pe acest criteriu numeric, în loc să mergem pe cel calitativ. Sunt convins că dacă criteriul inserție profesională utilă ar fi aplicat în bugetarea diverselor filiere de formare inițială sau continuă, foarte multe ar dispărea subit. Visul meu este ca părintele, când vine cu copilul de mână să-l înscrie la liceu, la facultate, să aibă pe ușă o cifră mare, care este această rată de succes, de inserție profesională utilă pe piața muncii și să aleagă în cunoștință de cauză”, a mai explicat specialistul.
Tinerii din mediul rural au prima șansă să reușească în agribusiness
Tinerii din mediul rural au o șansă în plus în noul context de pe piața muncii din agribusiness, consideră Florin Constantin.
”Sunt absolut convins că, în ciuda tuturor carențelor înregistrate de sistemul educativ, tinerii din mediul rural, dacă se orientează către o formare legată de agricultură, agribusiness, management agricol sau zootehnie, au o șansă în plus să reușească în viață. Un al doilea aspect pe care nu l-am văzut și pe care l-am studiat cu maxim de interes este acel al competențelor, să spunem așa, necuriculare neapărat în scopul profesiei, limba engleză și cunoștințe-le de IT. Și spun necuriculare dar absolut esențiale pentru că nu mai vedem job-uri, nu mai vedem locuri de muncă fără aceste cerințe la bază. Paradoxal, tinerii intră de la liceu cu niște cunoștințe mai bune, dar ies cu ele atenuate și nu am înțeles de ce. Nu există așa o mare preocupare din partea universităților de a aduce către limbi străine și IT studenții lor. Și asta mi se pare o o dramă. Arată lipsa de conectare relativă, pentru că sunt și excepții și chiar vreau să laud – am în cap câțiva profesori care chiar fac minuni în facultățile lor de agricultură, dar ei sunt mai multe excepție decât regula. Iarăși, dacă criteriul inserției profesionale utile ar fi cel care ar condiționa toate bugetele și toate acțiunile din timpul formării, și facultățile și profesorii s-ar duce obligatoriu către companii să le ceară: spuneți-ne ce aveți nevoie, nu doar de formă, ci pe fond. Și atunci colaborând cu ele ar înțelege că, de exemplu, limba engleză e importantă, alfabetizarea informatică este importantă, că actualizarea anumitor programe este importantă, că stagiile de practică substanțiale de-a lungul cursului formării sunt foarte importante. Cursurile există dar obligativitatea lor nu este accentuată suficient de mult. Dacă este să conchid într-o frază, mergeți în agroalimentar pentru că veți avea o carieră în România incomparabil mai bună decât cu orice alt domeniu și aici pot să spun și inclusiv IT-ul și industria”, a conchis fondatorul AGXecutive.
