• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Dimitrie Muscă a obținut o medie 8.560 kg/ha la grâu. Amână semănatul, supra-însămânțează și dă ”un bobârnac” culturii, ca planta să rămână verde până când boabele sunt pline

    Daniel Befu -

    Cel mai cunoscut fermier din Câmpia de Vest, Dimitrie Muscă, a obținut în acest an o producție remarcabilă la grâu. Media pe o suprafață de 1.773 hectare, a fost de 8.560 kg/ha. Cunoscut pentru scrupulozitatea cu care notează fiecare litru de precipitații, admite că în acest an vremea a fost de partea sa, chiar dacă ploile n-au fost uniform distribuite pe toate solele lucrate.

    De la 1 ianuarie până la momentul începerii recoltării, a avut 228 l de precipitații. Diferența a făcut-o însă nivelul pluviometric de anul trecut, explică fermierul, dar și genetica utilizată, precum și tehnologia de cultură. Agrointeligența a aflat, în premieră, câteva dintre ”secretele profesionale” ale agronomului arădean.

    Agrointeligența: Ce recolte ați obținut în acest an și ce soiuri ați cultivat?

    Dimitrie Muscă: În zona noastră media anuală de precipitații e de 575 l/mp, însă anul trecut a fost depășită media acesta. Precipitațiile în zona noastră au mers pe 600 l/mp. O îmbunătățire a cantității de apă din sol a constat în faptul că în decembrie am avut o cantitate de ploi de106 l/mp, un lucru bun, care ne-a ajutat enorm de mult, pentru că s-a refăcut rezerva de apă din sol. Dacă de la 1 ianuarie și până azi am avut 228 l/mp și dacă adăugm și cei 106 l/mp din decembrie, am avut 335 l de precipitații, care m-au adus la această producție. Se spune că grâul se face în condiții mai de secetă decât în condiții de multe ploi. N-am făcut eu, Muscă, nici o minune dumnezeiască, ci am făcut o tehnologie «à la Curtici», sau «à la Muscă» dacă vreți să o numiți așa. Anul acesta am avut o evoluție ca la carte a grâului, mi-a plăcut cum a evoluat cultura și mai ales când am văzut că am avut pentru ce munci, fiindcă rezultatele sunt bune. Anul trecut am făcut peste 7900 kg/ha la grâu, deci producția a mers ascendent de la un an la altul, iar anul ăsta am produs 8560 kg/ha. Am lucrat cu soiul Anapurna, pe care l-am cultivat pe 65% din suprafață și cu Glosa, pe care l-am cultivat pe restul de 35% în general la Glosa am făcut între 8200-8700 kg/ha, deși într-unul din anii trecuți am făcut 9050 kg/ha, iar la Anapurna am ajuns la un maxim de 9743 kg/ha de grâu pe hectar, dar ca medie soiul a dat între 9200-9700 kg/ha. Am indicii de calitate pe absolut fiecare parcelă, pentru fiecare din soiurile cultivate. Proteina e undeva peste 14%, iar glutenul între 28 și 32. Întotdeauna la vânzarea grâului eu vreau un preț în plus pentru calitate. Calitatea trebuie plătită pentru că eu calitatea asta am făcut-o doar cu investiții. Nimic nu este întâmplător. Ca să obții o calitate premium eu am făcut 4 tratamente pe toată suprafața de grâu, dar am avut și 2 parcele, una de 120 ha și alta de 157 ha, pe care am făcut și al 5-lea tratament pentru boli. În ultimii ani a apărut o rasă din Helminthosporium și am observat și o mărire a frecvenței de apariție a altor boli , dar eu nu le-am lăsat să apară în cultură, ci tot timpul am făcut tratamentele preventive. Doar tratamentul 5 am considerat că trebuie să-l fac curativ. Restul de 4 tratamente le-am făcut preventiv, ca să nu apară deloc boala, deoarece când apare boala în lanț, s-ar putea să fie târziu. Până te organizezi, până faci tratamentul pe toată suprafața, e riscul să ți se decimeze din producție. La mine în ogor, trebuie ca planta să aibă frunză categoric sănătoasă. Eu la Curtici pățesc în fiecare an că mă întreabă tractoriștii: «Domnule, ce ați făcut, că la noi paiul e iar verde, deși bobul are 13-14% proteină?». Așa trebuie să facă un grâu bun, ca să aibă fotosinteză până la ultimul minut din viață, când îmi recoltez producția”.

    Agrointeligența: Ce sfaturi ați da confraților cu mai puțină experiență în spate, privitoare la optimizarea tehnologiei de cultură a grâului?

    Dimitrie Muscă: Eu nu îmi permit să dau indicații absolut la nimeni. Cui mă întreabă i-am răspuns întotdeauna: ,«Asta este tehnologia mea, asta este ceea ce fac eu». Când un fermier îmi cere recomandări, îi explic în primul rând că nu știu dacă cartarea ce o are pentru sol se potrivește cu cartarea mea. Îngrășămintele pe care eu le dau, sunt în funcție de ceea ce am în sol. Eu am dat149 kg de azot, 78 kg de fosfor, iar potasiu eu nu aplic, deoarece gradul de aprovizionare cu potasiu în sol e suficient. Chiar am încercat în câteva locuri să vin cu aport de potasiu în plus, însă fără nici un efect. Acesta e un banal exemplu de cum ceva ce mi se potrivește mie, poate să nu fie recomandat altui fermier.

    Agrointeligența: Totuși, fermierii vor să afle mai multe informații despre tehnologia aplicată de Dimitrie Muscă, așa că vă voi întreba punctual. Ce abordare în aplicarea fertilizanților aveți? Le aplicați etapizat?

    Dimitrie Muscă: S-au dat multe examene de doctorat și de licențe pe tema administrării fracționate a îngrășămintelor la toate culturile. Sigur că voi naște și aici controverse, însă de o viață fac același lucru și anume o singură fertilizare fac la toate culturile și dau cantitatea de îngrășăminte pe care o consider ideală, care rezultă din calculele pentru parcela respectivă. Asta înseamnă 550 kg/ha de îngrășăminte complexe NPK 27-13,5-0. Deja la acest moment am cumpărat 2 trenuri și jumătate de îngrășăminte de la fabrica din Târgu Mureș, pentru sezonul agricol următor. Revin însă la modul în care îmi justific alegerea de a face o singură aplicare de îngrășământ complex. La grâu rădăcina merge până la adâncimea de 50 cm, la rapiță până la 60-70 cm, iar la porumb merge la peste 2 m. Asta înseamnă că dacă îngrășământul aplicat se levigă, în următorul an vine porumbul, care merge până la adâncimea aceea foarte mare și care curăță tot ce înseamnă urmă de îngrășământ, absorbindu-l. Deci sunt povești, cele în care se spune că îngrășămintele se spală. E însă adevărat că pe lângă această fertilizare de bază, la tratamentul 2 și la tratamentul 3 mai dau și uree, cam între 12 și 15 kg/ha. Ideal ar fi 15 kg/ha, dar nu prea pot, pentru că 2022 a fost un an în care am lucrat și cu aviația utilitară și atunci am lucrat doar cu 50 l de apă pe hectar, ceea ce mi-a limitat cantitatea de uree aplicată la 30 kg x 46%. Asta înseamnă 14 kg/ha de azot care se dau în plus în vegetație. La tratamentul întâi grâul este prea sensibil ca să-i dau uree, iar la tratamentul 4 deja ne apropiem de faza finală și nu se de azot. Atenție, azotul arde frunzele din vârf. La uree nu arde, sau dacă arde, doar puțin le pișcă. Este vorba de limbul de sus al frunzei, sau poate chiar la frunza stindard, dar este doar pe adâncime de sub 1 cm, motiv pentru care nu îmi creează probleme. Acest supliment de azot sub formă de uree dă un bobârnac plantei și mai mult decât orice, acest îngrășământ îmi aduce un aport de proteine. Aproape niciodată mie grâul nu mi-a făcut proteine sub 14%. Anul trecut am vândut la Boromir 20.000 t pe contract, cu un conținut de 14% proteine.

    Agrointeligența: Un prim factor pentru obținerea unei producții de 8560 kg/ha, cu conținut ridicat de proteină îl constituie, așa cum ați spus, fertilizarea. Care sunt restul elementelor de tehnologie care au condus spre această producție?

    Dimitrie Muscă: Densitatea pe metru pătrat. Vedeți dvs, soiul francez Anapurna înfrățește, iar soiul Glosa înfrățește mai puțin. Glosa face la început 2 frați, iar Anapurna face 4-5 frați. La densități mari, toți acești frați s-au resorbit. Au rămas ici-colo câte un frate. Însă acești frați fac în medie doar câte 7-8 boabe, ceea ce nu mă interesează pentru că, ca să ajungă să formeze un spic cu 7-8 boabe, fratele respectiv consumă nutrienți pentru a forma paiul, frunzele și spicul. Deci există un consum, însă randamentul sau venitul generat nu este nici 25 %, dacă ne uităm la aportul de boabe generat de frați. Deci pentru mine, clar, înfrățirea nu merită și scopul nostru la Curtici e să oprim înfrățitul. Eu dau în plus 100-150 kg/ha de sămânță și până astăzi, când grâul îl cumpărai de la Fundulea cu 1.50-1.60 lei/kg era foarte rentabil. Cantitatea suplimentară de sămânță însemna în medie 200 lei cheltuieli în plus pe hectar, deci nesemnificativ, dar îmi asigură ceea ce eu urmăresc. Eu am vrut să fac minim 750 de spice pe metru pătrat, iar dacă înmulțim numărul de spice cu o greutate a spicului de 1-1,5 g, rezultă producția pe care am obținut-o anul acesta, deoarece spicul a fost de 40 de boabe, iar greutatea spicului a fost mult mai mare de 1g.

    Agrointeligența: Explicați de ce considerați că înfrățitul poate afecta productivitatea.

    Dimitrie Muscă: Înfrățitul este o caracteristică a grâului, dar repet, pentru mine este cu repercusiuni negative. Eu am ales această cheie de dirijare a exprimării fenotipice a grâului, pe care o fac de ani de zile și am avut curajul să o popularizez, să mă confrunt cu oricine, să ne batem în idei. Desigur, oricine poate să aibă idei mai bune ca mine, sau eu pot să greșesc, însă am dovedit că totuși producțiile mele sunt sigure. O medie de 8560 kg/ha, cât am obținut în acest an, nu este de colea. Culmea, dacă nu aveam Glosa -soi pe care eu l-am popularizat foarte mult ani la rând și a fost foarte bun pe vremurile alea- probabil că mă apropiam mult către 9000 kg/ha ca medie a producției de grâu în acest an acolo eram. E adevărat și că aceste soiuri de grâu cu potențial mai mare, sunt mai scumpe. Eu anul trecut am cumpărat cu 8 lei/kg sămânța cu genetică superioară, străină și îmi aduc aminte de o firmă care a venit și a vândut sămânța de elită cu 12 lei în urmă cu câțiva ani în spate.

    Agrointeligența: Folosind densități ridicate la semănat, asta nu vă generează extra-costuri semnificative cu tratamentele suplimentare necesare pentru a ține cultura curată?

    Dimitrie Muscă: La densitățile mele pe metrul ăla pătrat de grâu, nu mai întâlniți nici vântul și nici măcar o adiere. De aceea am spus că la densități mari trebuie să se vină preventiv cu tratamente. Eu am spus și mulți au încercat să facă cum face Muscă, dar atenție, trebuie subliniat foarte clar că la densitățile pe care le facem, înseamnă că fiecare palmă de pământ o avem ocupată cu un număr maxim de plante Vrând nevrând avem în sol spori, ca să nu mai spun de diferite boli și dăunători care rezistă ani de zile și când este densitate mare dacă nu bate vântul și roua se usucă mai greu, se creează un mediu favorabil pentru atacurile bolilor și dăunătorilor. Ai o problemă tot timpul și de aceea culturile trebuie să fie curățate de boli și dăunători și de absolut tot trebuie să faci tratamente cu cât intensitate mare. Rareori se întâmplă să scapi cu 3 tratamente, asta când este un an secetos. Însă când este un pic de ploaie și în 2022, noi am avut totuși niște ploi, mergi cu 4 tratamente și pe alocuri am mers și cu 5 tratamente.

    Agrointeligența: Ce ne mai puteți spune despre modul cum ați adaptat tehnologia de cultură a grâului pentru performanțe maximizate la CAI Curtici și CAI Olari?

    Dimitrie Muscă: Noi grâul îl semănăm după porumb. Deținem la ora actuală grape cu discuri care au talere de până la 74 cm. Dacă pe vremuri se făceau alătura pentru grâu la 12-18 cm și după aia te chinuiai să spargi bolovanii cu ciocanul, la ora actuală se face din disc pregătirea terenului la adâncimea de 20-22 cm, din 2 lucrări, poate uneori și 3, care îmi îngroapă automat toată materia organică care rămâne de la cultura de porumb. Cocenii îi toacă și ce e deja tocat de combină se îngroapă, iar îngrășămintele pe care le aplic, ajută și la mineralizarea și la descompunerea resturilor vegetale. Astfel am creat un pat extraordinar de bun, dar ca să pot trage aceste echipamente de 7 metri am tractoare de 500 CP, iar pentru cele de 6 m folosesc tractoare de 400 CP. Porumbul îl recoltez după 15 septembrie, iar grâul îl semăn de la 1-2 octombrie. Însă la ora actuală epoca optimă de semănat pentru noi, cum s-au lungit toamnele în ultimii ani și vin cu temperaturi mai ridicate, nu mai e cea din manuale. În toamnă mi-e frică foarte mult de afide, care sunt niște vectori pentru virusul piticirii grâului în speță și atunci încerc să amân cât mai mult semănatul, în așteptarea unor temperaturi mai scăzute. Pentru asta sigur că mi-am cumpărat utilaje care îmi permit să compensez zilele de amânare a semănatului, fără să ies din optim. Pe Curtici pot semăna 240 ha/zi, iar pe Olari alte 120 ha/zi, deci nu-mi trebuie nici 10 zile ca să însămânțez tot grâul, ci mai degrabă o săptămână. Scopul meu e să încerc să mă apropii de perioada rece cât mai mult fără să compromit lanurile, pentru că afidelor nu le place temperatura scăzută, însă n-am împins niciodată semănatul mai mult de 5-7 octombrie.


    Te-ar mai putea interesa

    Rasa de cai Lipițan a fost înscrisă în patrimoniul UNESCO Un crescător de vaci amendat pentru mirosul de bălegar a câștigat procesul cu Poliția Locală Victorie a fermierilor! Soluția găsită de ministrul Daea ca toți fermierii să primească despăgubiri de secetă

    Ultimele știri

    Tăieri la liliac. Metode și reguli Aplicarea tratamentelor în câmp se va schimba fundamental: O nouă soluție inventată de germani Crescătorii de animale care au subvențiile blocate la plată