• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • INTERVIU. Prof. univ. dr. Isidora Radulov: ”Infrastructura de cercetare din cadrul USAMVB Timișoara e similară celor din marile centre universitare din Europa”

    Daniel Befu -

    E perioada din an când tinerii absolvenți de liceu optează între diversele programe de studii oferite în cadrul ciclului universitar de licență. Aceia dintre tineri care visează o carieră în cercetare, trebuie să știe că agricultura și domeniile apropiate, precum protecția mediului, silvicultura și industria alimentară sunt domenii cu un puternic potențial de inovare, susținut de mediul academic de profil. Agrointeligența a intervievat-o pe prof. univ. dr. Isidora Radulov, prorector pe partea de cercetare, inovare si transfer tehnologic în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara – USAMVBT.

    Vă reamintim că, în cadrul sesiunii de admitere 2022 la USAMVBT, perioada de înscriere în sesiunea iulie este 11 iulie – 27 iulie 2022. Detalii în articolul Admitere 2022 la USAMVB ”Regele Mihai al României” din Timișoara!

    Agrointeligența: Doamnă prorector, care e starea sectorului de cercetare din cadrul USAMVB Timișoara la nivelul anului 2022?

    Prof. univ. dr. Isidora Radulov: Cred că s-au schimbat foarte, foarte multe pe ceea ce înseamnă parte de cercetare. O să încep prima dată cu infrastructura de cercetare, pentru că e un aspect care contează. Față de ce era acum 10 să nu spun mai mulți ani, infrastructura este cu totul și cu totul diferită. Avem o infrastructură, cel puțin în Universitatea noastră, de 15.000.000 de euro, făcută prin proiecte pe fonduri structurale, încât avem tot ceea ce avem nevoie pentru cercetarea în domeniul agricol, zootehnie, medicină veterinară, biologie, cadastru și restul domeniilor pe care le acoperă Universitatea noastră. Infrastructura, repet, este foarte importantă. Totodată avem fonduri pentru susținerea acestei infrastructuri și pentru susținerea activității de cercetare: de la reactivi, la materiale consumabile, pentru reparațiile echipamentelor, pentru că toate acestea costă foarte mult. Unele echipamente lucrează cu reactivi foarte puri, care, din nou, costă. În ce privește activitatea de cercetare, am depus în mod continuu proiecte prin care am atras fonduri pentru susținerea acestei activități de cercetare, lucru pe care eu îl văd foarte important. Avem prevăzute resursele necesare, de la începerea unui proiect de cercetare, până la publicarea lucrărilor. Ultimul menționat e unul din factorii cei mai importanți și în funcție de care suntem, să spun așa, calificați ca Universitate. Mai mult de atât, Universitatea noastră a făcut o serie de competiții de proiecte pentru tineri. În primul rând pentru tinerii doctoranzi, care sunt cercetătorii noștri de viitor și pe care vrem să-i formăm ca pe niște cercetători de excelență. Ei au putut să aplice la aceste competiții de proiecte și au obținut fonduri, pe lângă ceea ce le oferă școala doctorală, ca să-și susțină proiectele de cercetare pe care le au ca temă de doctorat.

    Agrointeligența: Care este specificul muncii de cercetare derulată în cadrul USAMVB Timișoara?

    Prof. univ. dr. Isidora Radulov: Toată cercetarea din Universitatea noastră, dar și din celelalte Universități agricole, este orientată spre a satisface nevoile mediului socioeconomic. Astăzi focusul nu e pe cercetarea fundamentală, care știm că înseamnă principii, legi etc., ci acum mergem pe satisfacerea nevoii mediului socioeconomic, astfel încât societatea românească să progreseze. Ca urmare, în cadrul Universității am reorganizat toată activitatea de cercetare prin constituirea Institutului de Cercetări pentru Biosecuritate și Bioinginerie, unde ne desfășurăm toată activitatea de cercetare. Aici este concentrată toată infrastructura și pe lângă faptul că facem acea cercetare și în școala doctorală și în afara ei, totodată facem servicii pentru terți -servicii pentru mediul socioeconomic, servicii la cererea mediului socioeconomic- pentru că suntem o Universitate orientată spre inovare și spre transferul tehnologic.

    Agrointeligența: Cum este organizată munca de cercetare la nivel de Universitate și cum sunt angrenați studenții în această activitate?

    Prof. univ. dr. Isidora Radulov: Norma noastră nu cuprinde numai didactic. Fiecare dascăl are obligatoriu și o componentă de cercetare, spre deosebire de preuniversitari, care au numai o componentă didactică. Avem aproape 300 de cadre didactice, care sunt și cercetători cu o fracție mai mare sau mai mică din norma lor. Lor li se alătură studenții noștri, care sunt atrași în diverse componente ale proiectelor de cercetare, În primul rând, aș vrea să încep cu cei de la licență, pentru că la studenții doctoranzi, activitatea primordială este oricum cercetarea, aceasta fiind activitatea lor de bază. În cei 3 ani de doctorat, respectiv 4 ani la medicină veterinară, dumnealor fac cercetare. Studenții de la licență, începând cu anul 3 prioritar, se înscriu la cercurile științifice de la disciplinele care li se par interesante și automat sunt implicați în diverse proiecte de cercetare. În primii doi ani studenții de la ciclul de licență nu fac cercetare. Anul 1 este de uniformizare, vin din medii diferite, de la licee diferite, trebuie să-i aducem la un nivel, în anul 2 sunt încă proaspeți și cam din anul 3 ei se împart și deja în anul 4 fac cercetare prin chiar proiectele lor de licență. Mulți dintre ei chiar sunt implicați alături de cadrele didactice în proiectele de cercetare al universității, fie că sunt ele proiecte câștigate prin fonduri de la minister. Una dintre liniile de finanțare, pe «Domeniul 6 Cercetare», conține 3 studenți, 2 doctoranzi și un student de la licență care sunt implicați ca echipă în acest proiect. Însă trebuie reținut că toate proiectele de cercetare orientate către mediul economic implică studenți. Absolut toate.

    Pe partea de infrastructură suntem la fel ca oricare universitate la nivel european și aici mă refer la toate universitățile de științe agricole, că cunosc infrastructura de cercetare a tuturor. Toți am încercat să atragem fonduri și le-am obținut și am reușit să facem această infrastructură de cercetare. Mai avem de recuperat însă, la partea de cercetători. Din păcate, așa cum am zis, noi suntem cadre didactice și cercetători, ceea ce înseamnă că timpul dedicat cercetării este înjumătățit sau uneori poate chiar mai puțin. Ei au cercetători angajați. Inspirându-ne din practica universităților din occident, s-a născut o altă strategie a Universității noastre: să încercăm să atragem cercetători. Pur și simplu cercetători full-time. Unii vor proveni din rândul viitorilor absolvenți. Vom căuta metode de facilitare, ca ei să rămână cu activitate în cercetare full-time în Universitate. În Institutul nostru de cercetări avem și un Centru de transfer tehnologic, unde ne adresăm exclusiv mediului socioeconomic. Ei vin și ne cer servicii de cercetare și atunci știm exact pe ce mergem. Sunt asigurate contractele din care să fie finanțați acești cercetători, dar trebuie să încercăm să-i atragem. Însă pentru o carieră în cercetare sau didactică, studentul trebuie să urmeze toate cele 3 cicluri. Din păcate, nu putem reține imediat un student cum a terminat licența pe post de cercetător. Postul de cercetător, la fel ca postul de cadru didactic, chiar dacă este la nivelul primar, să spun așa, trebuie să fie precedat de un doctorat.

    Agrointeligența: Aveți și proiecte de cercetare în care sunt implicate echipe formate exclusiv din studenți ai ciclului de licență?

    Prof. univ. dr. Isidora Radulov: Cumva nu le pot separa, pentru că în toate proiectele sunt implicați și doctoranzi cel puțin, dar în unele și studenți de la masterat sau din ciclul de licență. Dar doctoranzi avem în toate. Și ca să vă dau exemplu, voi aminti una din temele de cercetare foarte dragi mie, unde avem angrenați studenți. E vorba de două proiecte pe axa România-Serbia. Unul dintre ele s-a finalizat anul trecut în luna noiembrie, unul încă continuă. Este vorba de o rețea de educație și cercetare în domeniul mediului, unde facem monitorizare pe metale grele, pe tot ceea ce înseamnă sol, apă și produse de origine vegetală în zona transfrontalieră. Prin acest proiect am creat și un centru de monitorizare a metalelor grele. Lucrăm în colaborare cu partenerii noștri de la Vârșeț, din Serbia și dorim ca acest centru să fie unul permanent și în cadrul căruia tot timpul să reactualizăm partea aceasta de nivel al poluării cu metale grele, care din păcate încă există. În cadrul celor două proiecte de cercetare, noi ne-am orientat în special pe poluarea care vine din surse agricole. Unul dintre principalii factori de poluare sunt îngrășămintele. Chiar dacă noi nu aplicăm îngrășăminte cu metale grele, unele dintre elemente, care sunt și microelemente până la un anumit nivel, adică sunt necesare plantelor, de la o anumită concentrație în sus, dăunează culturilor agricole. Îngrășămintele pe care le aplică fermierii, în special cele cu fosfor, conțin cadmiu. Din procesul de fabricare a lor, nu se scoate cadmiul în procesul tehnologic, deoarece costul îngrășămintelor ar crește foarte mult. Și atunci, aplicând an de an mici cantități de cadmiu pe același sol, chiar dacă eu schimb cultura, îmbogățesc solul în cadmiu. Ca să vă spun așa, foarte arhaic, planta absoarbe elementele nutritive ca și când am pune paiul în apă – spunem noi împotriva gradientului de concentrație; știți cum e în pai, lichidul urcă pur și simplu, când îl introduc într-un pahar. Așa se întâmplă și cu plantele. Cu cât un element este în concentrație mai mare, pătrunde în rădăcina plantei împotriva voinței ei. De aia spunem împotriva gradientului de concentrație. Și atunci când prezența cadmiului în sol este în exces, el va înlocui alte elemente benefice din plantă. Iar Cadmiul nici măcar nu este un microelement, cum sunt manganul și zincul, care pot fi și metale grele, dar sunt și microelemente, deci necesare dezvoltării plantelor – și apare această toxicitate, pe care, de cele mai multe ori o vedem prin scăderea producției. Mai rar când o vedem vizibil pe frunze și putem interveni sau corecta.

    De asemenea sunt și acumulări naturale de elemente, pentru că solurile noastre sunt bogate în cupru, de exemplu. Cuprul este și el microelement până la un anumit nivel, însă peste o anumită limită trece categoria metal greu, dar să știți că la cadmiu am găsit depășiri dramatice. Acum plumbul nu mai este o problemă, cum era pe vremuri când se folosea benzina cu plumb, dar cu cadmiul avem probleme. Iar fermierul, practicianul din câmp, nu ține cont de acest factor negativ, deoarece de cele mai multe ori nici nu știe că îngrășământul respectiv conține cadmiu, pentru că, să fim sinceri, puțini dintre dumnealor cred că citesc fișa tehnică – unde este obligatoriu să fie trecute majoritatea elementelor care sunt conținute într-un îngrășământ. Fermierul se uită eventual la cât pentaoxid de fosfor conține respectivul îngrășământ, ca să știe să-și calculeze doza de îngrășământ fosfatic pe care trebuie să o aplice. Plus, un alt element care e în atenția noastră, dar de care cel mai adesea fermierii nu țin cont, este antagonismul sau sinergismul dintre elementele nutritive. Ele se pot ajuta unul pe celălalt la absorbția în plantă, sau se pot împiedica unul pe celălalt. Și atunci, poate de multe ori dau un îngrășământ degeaba în sol, fiindcă planta mea nu îl poate absorbi. Un astfel de exemplu concret este calciul cu magneziul. Dacă am un sol foarte calcaros și vin și aplic îngrășământ cu magneziu, mai ales dacă nu-l aplic foliar prin stropire pe frunze, unde îl absoarbe direct planta, din cauza conținutului foarte mare de calciu, magneziul pur și simplu nu e absorbit. Dar fosforul, pentru că toată lumea aplică îngrășăminte cu fosfor, este un element, să spun așa, cu un circuit mai complicat în sol. Este foarte greu solubil și depinde foarte mult de PH-ul solului. Dacă îl aplic pe un sol acid pot să nu am beneficii, deoarece cu cât solul e mai acid, cu atât fosforul e reținut de componentele din sol. Dacă-l aplic pe un sol alcalin, tot așa, trebuie să mă orientez după forma de fosfor. Ori fermierii nu prea sunt obișnuiți să gândească sub ce formă să îl aplice, ca să maximizeze beneficiile și să minimizeze potențialele efecte negative. Ei, asta învățăm noi aici în școală.

    Tot referitor la angrenarea studenților în cercetare-inovare, avem de exemplu un proiect pe transfer tehnologic. Este un proiect nou, câștigat anul trecut pe programul POR, de la AdrVest, unde facem un transfer tehnologic pe produse de panificație, produse cu o anumită valoare nutritivă, care sunt targetate spre ameliorarea dietei persoanelor cu anumite boli. Am dezvoltat produse aglucidice, pentru cei cu diabet, sau avem aglutenice, pentru cei care nu tolerează glutenul. Aici avem implicați efectiv studenți atât de la ciclul de licență, studenți, masteranzi, cât și doctoranzi. Sunt toți implicați în acest proiect foarte interesant. O să avem și o degustare anul viitor din produsele pe care le facem. O să facem efectiv niște produse de panificație cu fructe uscate în ele, cu tot felul de compoziții, astfel încât să se preteze pentru ameliorarea impactului acestor boli.

    Agrointeligența: În ce context, mediul economic solicită colaborarea USAMVB Timișoara pentru proiecte de cercetare și în ce context e interesat de achiziția roadelor cercetării?

    Prof. univ. dr. Isidora Radulov: În general sunt acele cereri către Universitate de a le face anumite studii, de a interveni în anumite momente în care dumnealor probabil consideră că Universitatea poate să le dea un sfat bun. Și aici avem acele proiecte solicitate efectiv de mediul economic către Universitatea noastră și unde lămurim anumite aspecte pe care dumnealor probabil nu sunt foarte stăpâni, sau cu care nu se întâlnesc zi de zi, sau poate vor să dezvolte o tehnologie nouă sau o metodă nouă. Testăm, de exemplu, foarte mulți fertilizanți noi apăruți pe piață și atunci noi facem aceste proiecte la finalul cărora spunem cum și când ar fi bine de aplicat un produs și în ce condiții, bazându-ne pe rezultate cuantificabile și reproductibile.

    Agrointeligența: La USAMVB Timișoara aveți și componentă educațională de protecția mediului. E dublată și de proiecte de cercetare în această direcție?

    Prof. univ. dr. Isidora Radulov: Evident. Un studiu pe care Universitatea noastră îl face în prezent e cel prin care vrea să introducă, acele perdele verzi între ogoare. Colegii mei de la Silvicultură se ocupă de această parte. Dumnealor studiază compoziția arboristică, pentru a identifica ce se pretează cel mai bine. Am avut inclusiv un studiu pe o perdea forestieră amplasată exact la marginea perimetrului Universității. Acolo am avut această salcie energetică care a dat rezultate foarte bune și care crește și foarte repede. Are și putere energetică destul de mare, dar și reține un procent semnificativ de dioxid de carbon. Perdelele forestiere le considerăm o parte importantă a ”ecosistemului agricol” și ne continuăm studiile în această direcție.

    Însă tot pe mediu, suntem extrem de atenți la problema captării CO2 în sol. Derulăm un proiect pe Horizon 2020, împreună cu partenerii noștri de la Universitatea din Hockenheim, din Germania, pe partea de sănătatea solului, pentru că sănătatea solului este unul din target-urile Uniunii Europene și dorim ca până în 2030 să înceapă să se îmbunătățească fertilitatea solurilor, având în vedere că se estimează că undeva la 60-70 % din solurile din Uniunea Europeană se află în diverse stadii de degradare. Pe această componentă venim cu un proiect unde, tot așa, pe principiul bioeconomiei circulare, vrem pe de o parte să utilizăm diverse deșeuri din industria alimentară și aici nu mă refer la deșeurile uzuale, de exemplu resturi de fructe ori de legume, ci la deșeuri care se folosesc în diverse stadii ale tehnologiei de producție, cum ar fi de pildă bentonita. Bentonita este utilizată ca filtrant în industria extractivă, la vinuri, la bere. Acea bentonită se aruncă la un moment dat. Ea în mod natural este o argilă, un aluminosilicat. În momentul în care se realizează filtrarea, ea strânge o puzderie de microorganisme din procesul de fermentate și de diverse substanțe organice. În cadrul acestui parteneriat între USAMVB Timișoara și colegii cercetători de la Hockenheim, noi dorim să o înglobăm în tot felul de composturi, în combinație cu gunoi de grajd și eventual cu câteva îngrășăminte minerale, ca să-i ameliorăm compoziția și să poată fi utilizată pentru ameliorarea solurilor degradate. Vrem să o încercăm pe soluri cu exces de umiditate, pe soluri foarte nisipoase, pe soluri acide, pe soluri cu un conținut mare de argilă. Pe lângă această componentă de reutilizare a deșeurilor de bentonită în cadrul composturilor pentru ameliorarea compoziției solului, bineînțeles că studiem și impactul asupra componentei microbiene din sol, pentru că partea microbiană este cea care descompune resturile vegetale și îmbunătățesc structura solului. E foarte important ca partea microbiană să fie cât mai diversă și să rețină o parte din bioxidul de carbon, ea este cea care înglobează în descompunere a ei parte din dioxidul de carbon nu permite dioxidului de carbon rezultat din descompunere să se elimine din sol și să ajungă în atmosferă. În cadrul colaborării venim și cu partea de silvicultură unde vrem să vedem care specii arboricole pot fi utilizate cu bune rezultate în ameliorarea acestor tipuri de soluri pe care noi le-am identificat în județul Timiș, pentru că momentan proiectul este tot unul pilot la nivelul județului Timiș, urmând ca apoi să-l extindem. Bineînțeles, colegii din Germania aplică acolo aceleași metode, pentru a vedea rezultatele pe solurile lor. Și în acest proiect o să avem angrenați studenți.

    Agrointeligența: Cât de angajată e USAMVB Timișoara pe partea de sustenabilitate în activitate, un concept tot mai uzitat în ultimii ani?

    Prof. univ. dr. Isidora Radulov: Unul dintre proiectele mari pe care le avem în momentul de față este unul pe fonduri norvegiene, prin care în cadrul Universității facem o stație de biogaz de 88 KW, prin care vrem să asigurăm energia în campus. Proiectul a atras 1,2 milioane euro din fonduri norvegiene, Universitatea a adus un aport de 500.000 euro, șantierul e în lucru și va fi definitivat în iunie anul viitor. Totodată, vom dezvolta și un parc de panouri fotovoltaice. Când proiectul de energie verde va fi implementat în integralitatea lui, va fi o stație pilot care va constitui un exemplu pentru comunitățile mici, pentru că noi, ca și campus, suntem un orășel în interiorul orașului cel mare. În total Universitatea are 6500 de studenți. Avem 5 cămine, cu al șaselea în construcție. În cămine cred că stau undeva în jur de 2000 de studenți. Lor li se adaugă toate clădirile facultăților, unde desfășurăm toată activitatea didactică și pe cea de cercetare. Avem în total 294 cadre didactice și cercetători, iar în total, tot staful Universității este de circa 500 de persoane. Luat global, vorbim de 7000 de oameni care populează orășelul numit Agronomia Timișoara. Consumul de energie este foarte mare. Doar consumul de curent electric, la momentul când am depus pentru finanțare acest proiect, era de 300.000 euro an. Atât plătea Universitatea nota de plată pentru curentul electric, înainte de explozia cotației electricității. Căldura reprezintă un cost separat. În viitorul apropiat o să punem și panouri fotovoltaice, care vor completa producția de electricitate de la această stație de biogaz, care va fi alimentată cu deșeurile de la ferma didactică a Universității, cu deșeurile de la cantina noastră și cu toate deșeurile de origine organică care se produc în campus. Noi mergem pe principiul economiei circulare și vrem să reutilizăm toate deșeurile pe care le producem, iar acesta este o modalitate. Va fi un campus verde. Momentan vom acoperi cantina, biblioteca și sălile de sport cu panouri fotovoltaice, pentru că acolo se consumă foarte multă energie, însă în continuare vrem să depunem proiecte și pentru mai multe panouri fotovoltaice, să punem și pe restul clădirilor. Vrem să fim un model de sustenabilitate, pentru că suntem o Universitate de științele vieții.

    Agrointeligența: Aveți programe prin care oferiți studenților de la USAMVB Timișoara posibilitatea să participe la schimburi de experiență la universități din străinătate?

    Prof. univ. dr. Isidora Radulov: Să știți că avem tot felul de programe. Cel mai important este Erasmus+, unde avem parteneriate cu peste 100 de țări, din toată lumea. Pe lângă faptul că studenții pot să meargă și în calitate de studenți să studieze un semestru la o universitate din afară, unde își doresc ei, tot așa sunt și stagii de cercetare, în cadrul cărora studenții pot merge la laboratoare din străinătate pentru a face un stagiu de cercetare, care este de o lună sau mai mult, acest program susținându-i o bursă pentru a studia acolo, într-un laborator. De asemenea, sunt o serie de proiecte la care pot aplica studenții, în colaborare, bineînțeles cu un cadru didactic, atât pe Marie Curie, unde pot să acceseze laboratoare din străinătate, dar totodată sunt programe de la la UE, UEFISCDI, unitatea executivă de finanțare a cercetării în învățământul superior din Ministerul Educației, unde sunt programe efectiv destinate mobilității, pentru a merge în laboratoare și a învăța. Studenții noștri doctoranzi azi pot -printr-un proiect recent câștigat, pe care îl derulăm pe o perioadă de un an și jumătate în parteneriat cu Universitatea din Galați, care este lider de proiect pe burse doctorale și postdoctorale- fiindcă pregătim și post-doctoranzi, să-l acceseze și să meargă în străinătate timp de o lună prin acest proiect, pentru a face stagii doar de cercetare.

    Agrointeligența: Ce mesaj le-ați transmite absolvenților de liceu, privitor la oferta educațională a USAMVB Timișoara?

    Prof. univ. dr. Isidora Radulov: Să știți că mulți dintre tineri și chiar și părinții lor nu cunosc ce avem noi în Universitate. Nu cunosc multitudinea de programe de studii, nu cunosc infrastructura pe care o avem și cred că acest lucru este o pierdere pentru Universitatea noastră. Nu ne văd așa cum suntem. N-aș vrea să zic că au o idee preconcepută, dar nu ne cunosc. De aceea cred că cea dintâi pierdere a Universităților de Științe Agricole este faptul că lumea nu ne cunoaște adevăratul potențial și tot ceea ce putem face noi aici. Dar poate că nici absolvenții și părinții lor nu se interesează suficient. Eu zic că putem face foarte multe. Suntem pe picior de egalitate cu oricine, de oriunde.


    Te-ar mai putea interesa

    Mâncarea delicioasă – noul simbol turistic al Transilvaniei. Festivalul Gastronomic „Taste of Transylvania”: 7-9 octombrie, în județul Harghita Subvenții APIA 2022: Dată limită pentru fermierii care vor să ia prima tranșă de bani înainte de 16 octombrie Consultanță în legumicultură de la specialiștii Marcoser, în cadrul FFExpo 2022 (13-15 octombrie)

    Ultimele știri

    Cei mai buni consultanți în fonduri europene vin la FFExpo 2022, la standul Fabrica de Consultanță! Primii fermieri care vor avea avansul APIA în conturi! Plata APIA pe hectar 2022. Calcul oficial – suma care intră în conturi de săptămâna viitoare