• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Mastita de vară a vacilor de lapte: cauze, semne, tratament, prevenire

    Mircea Olteanu -

    Mastita de vară a vacilor de lapte: cauze, simptome, tratament, prevenire. Inflamația ugerului vacilor este o problemă ce apare frecvent în timpul sezonului cald, așa că fermierii trebuie să fie atenți la schimbările ce survin în comportamentul animalelor.

    Perioadele cu temperaturi ridicate sunt asociate cu apariția sau intensificarea multor probleme în creșterea vacilor. Una dintre ele este incidența crescută a mastitei de vară, care poate genera pierderi  mari din cauza leziunilor la nivelul părților infectate ale ugerului.

    Există discuții despre sezonalitatea acestei boli, care apare cel mai des în perioada iulie-mijlocul lunii septembrie, când condițiile de mediu favorizează reproducerea muștelor Hydrotaea irritans, ce sunt considerate principalul vector al agenților patogeni responsabili de mastitele de vară.

    Mastita vacii este răspândită de muște (foto: Farmer.pl)

    Mastita de vară a bovinelor: cauze

    Mastita de vară a vacilor este inflamația ugerului în sezonul cald. Afecțiunea bovinelor mai este cunoscută și ca mastită purulent-ulcerativă și inflamație purulent-hiperplastică a ugerului. Această boală pot apărea atât la vacile crescute în aer liber, pe pășune, cât și la animalele ținute în grajduri, în stabulație.

    Apariția și răspândirea  mastitei de vară este cel mai adesea asociată cu infectarea glandelor mamare de către bacteria Trueperella pyogenes, cunoscută anterior sub denumirea de Arcanobacterium pyogenes, Actinomyces pyogenes, Corynebacterium pyogenes.

    Acest agent patogen este transmis în principal de muștele Hydrotaea irritans, care se înmulțesc intens în a doua jumătate a verii, ca urmare a condițiilor de mediu favorabile, adică temperaturi și niveluri de umiditate ridicate (mai ales după ploi abundente). Aceste muște, atunci când străpung pielea ugerului sau a tetinelor, transmit bacteria Trueperella pyogenes, care poate fi însoțită și de alți patogeni, precum Peptococcus indolicus, Bcterioides melaninogenicus, Fusobacterium necrophorum, Streptococcus dysgalactiae și bacterii microareofile.

    Mastita de vară: semne, simptome la bovine

    Mastita de vară afectează cel mai adesea vacile bătrâne și juninci. În consecință, o infecție care se dezvoltă inițial într-o zonă trece adesea neobservată de fermier și se răspândește la restul glandei mamare.

    Ca simptome, mastita de vară se prezintă adesea ca o boală acută sau hiperacută, deci are o evoluție rapidă și este asociată cu apariția unor simptome sistemice, precum febră, lipsa poftei de mâncare, deshidratare și slăbiciune, moleșeală a animalelor.

    Pe lângă diminuarea producției de lapte și reacțiile sistemice, mastita de vară duce adesea la modificări permanente în zonele infectate și crește riscul de a da naștere unui vițel slăbit sau chiar a unui avort spontan, din cauza toxinelor eliberate de agenții patogeni. În cazuri extreme, mastita de vară poate duce la slăbirea severă a corpului și chiar la moartea animalului.

    Cum recunoaștem mastita de vară a vacilor: zona infectată a ugerului este roșie, umflată, dură, fierbinte și dureroasă. Pe mamelă apare și o umflătură. Ugerul afectat secretă o scurgere apoasă cu sânge și puroi. În partea afectată a ugerului se formează abcese, atât la suprafață, cât și sub piele, care, la spargere, eliberează puroi de o culoare galben-verde și cu un miros neplăcut de putregai, asociat cu prezența bacteriilor anaerobe.

    Mastita de vară: măsuri de prevenire

    Mastita de vară a vacilor le provoacă fermierilor mari pierderi economice, iar șansele de vindecare a ugerelor infectate nu sunt mari, deoarece, de multe ori, tratamentul este administrat prea târziu. Așadar, este recomandat să luați măsuri de prevenire a mastitei pentru a reduce riscurile apariției acestei boli,

    La baza tuturor măsurilor preventive este monitorizarea stării de sănătate a animalelor și depistarea timpurie a problemelor. Așadar, se recomandă să vă alocați timp pentru a urmări animalele, deoarece reacția rapidă vă permite să minimizați pierderile.

    Întrucât incidența crescută a mastitei de vară este strâns legată de prezența insectelor zburătoare, este recomandată dezinsecția regulată a mediului și animalelor, de exemplu, prin utilizarea de substanțe repelente pentru insecte. În cazul bovinelor scoase la pășunat, ar trebui evitate pășunile din apropierea corpurilor de apă, a pădurilor sau cele din zonele joase, întrucât aceste condiții favorizează apariția unui număr mare de muște.

    De asemenea, este important să asigurați animalelor un mediu uscat și curat. Pe de altă parte, în cazul vacilor care alăptează, un rol important joacă igiena în timpul mulsului.

    Dacă depistați mastita de vară la un animal, atunci este necesar să-l izolați de restul turmei, deoarece bacteria Trueperella pyogenes se poate răspândi, de exemplu, prin secrețiile din uger.

    Mastita de vară: tratamente

    La mastita de vară a vacilor, tratamentul pentru inflamații, mai ales atunci când este început târziu, nu are efecte spectaculoase. O infecție netratată poate duce chiar la moartea animalului, așa că ar trebui să apelați la un medic veterinar cât mai curând posibil. Acesta vă va recomanda măsuri adecvate, inclusiv un tratament cu antibiotice. De obicei, va fie nevoie de un tratament cu aplicare locală, și terapie generală, folosind, de exemplu, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene pentru a contracara efectele sistemice ale toxinelor secretate de bacterii, cum ar fi durerea, umflarea și febra.

    Problema stresului termic

    În timpul sezonului cu temperaturi ridicate, bovinele se luptă cu stresul termic, care poate crește riscul de inflamație a ugerului, deoarece printre consecințele căldurii excesive se numără, de ex. scăderea imunității animalelor. De asemenea, stresul termic provoacă regurgitarea canalului mamelonului, ceea ce facilitează pătrunderea agenților patogeni în uger. În plus, în căutarea unui mod de a se răcori, animalele se bagă în noroi, ceea ce face ugerul mai vulnerabil la contactul cu mizeria și, în consecință, la boli. Prin urmare, în perioadele calde este important să aveți grijă de confortul termic al animalelor, recomandă portalul de știri farmer.pl.


    Te-ar mai putea interesa

    Zahăr la găini și pui. Când, cum și cât dulce putem da păsărilor de curte Președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, semnal puternic: Promulgarea “Legii Porcului” se poate face doar cu o susținere din partea tuturor factorilor implicați, în special a decidenților politici Hrănirea găinilor ouătoare în funcție de vârstă: recomandări

    Ultimele știri

    Ungaria introduce un sistem de control al calității pentru cerealele din Ucraina Fermierii care pierd subvenția-bonus la hectar. Lista cu cele 79 de localități excluse la APIA Guvernul a aprobat normele pentru ca Observatorul laptelui să devină funcțional