• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Andreea Anghel, CAPRIROM: Prețul laptelui de capră nu acoperă cheltuielile crescătorilor. Mulți vor vinde animalele

    Roxana Dobre -

    Prețul laptelui de capră continuă să fie unul mic, chiar și după ce mai mulți procesatori au venit cu unele majorări. Andreea Anghel, vicepreședinta Asociației Naționale a Crescătorilor de Capre din România – CAPRIROM, organizație cu circa 180.000 de capete înscrise care este afiliată Asociației Forța Fermierilor, a semnalat că scumpirile din ultimul an au afectat fermele de capre iar o bună parte dintre crescători se gândesc să vândă din efective. Problemele căprarilor au fost aduse și în atenția autorităților, în cadrul unui eveniment organizat la Constanța pe 20 august.

    Andreea Anghel a declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că piața laptelui de capră nu ține pasul cu scumpirile din ultima perioadă la motorină și furaje, astfel că producătorii au reușit să obțină de la procesatori în ultimul an maxim un leu pe litru.

    ”Anul trecut fermierii primeau de la procesatori undeva la 2,20 de lei pe litru. Acum, deci cam în decurs de un an, s-a ajuns la 3,20 de lei pe litru în zona noastră (Tulcea-Constanța – n.r). În zona Mureșului, s-a ajuns la 2,80 lei/litru – 2,90 lei/litru. Deci vorbim despre o creștere destul de mică la prețul laptelui de capră, sub un leu pe litru. Și creșterea nu este așa vizibilă, adică nici măcar cu 1 leu, în toate zonele. Mai sunt regiuni unde crescătorii efectiv nu au unde să dea laptele. Nu este rentabil acest preț pentru că motorina aproape s-a dublat, furajele sunt scumpe. Spre exemplu, porumbul era 0,80 de lei pe kilogram, acum este 1,50 de lei pe kilogram. Adică sunt scumpiri mari care îi afectează direct. Din cauza secetei nu au putut să își facă stocuri de furaje din culturile proprii pentru că au fost nevoiți să consume cu animalele tot nutrețul de acum din vară, pentru că pășunile au fost efectiv pârjolite”, ne-a declarat Andreea Anghel, vicepreședintă CAPRIROM.

    Vânzări masive după 25 august

    Reprezentanta Asociației Naționale a Crescătorilor de Capre din România – CAPRIROM este de părere că un mare aflux de vânzări ale animalelor va veni după 25 august când expiră perioada de retenție în ferme, condiție obligatorie pentru încasarea subvențiilor anuale de la APIA.

    ”Nu mai au ce să lea de să mănânce și cel mai probabil mulți vor vinde. Până la 25 august nu pot vinde, dar după această dată mulți vor decide cum vor intra în iarnă, cu efective în minus sau din contră, dacă vor cumpăra”, a explicat Andreea Anghel.

    Potrivit acesteia, caprele se vând de obicei direct altor crescători și mai puțin spre abator: ”Caprele se dau către alte ferme, ”de ținut” cum se spune. Puțini aleg să dea la abator mai ales că prețurile sunt destul de mici și caprele nu sunt nici așa de grase pentru că majoritatea sunt de lapte și prețurile sunt derizorii”.

    Crescătorii care au investit și în procesare pot ”supraviețui” crizei provocate de scumpirile la benzină și furaje

    Sunt și crescători de capre mai norocoși

    În ciuda anului greu pe care îl traversează există și crescători de capre care sunt nevoiți să meargă mai departe. Putem spune că sunt norocoși, sau mai degrabă inspirați pentru că au decis să investească în procesare și au dezvoltat deja o piață de clienți fideli care îi ajută să reziste pentru că le oferă stabilitate la cumpărare.

    ”La noi în asociație avem crescători care sunt, să le spunem, consacrați. Sunt mulți care sigur nu se îndură să vândă că până la urmă aceasta este meseria lor, asta fac și nu pot renunța orice ar fi. Sunt unii mai fericiți care au ajutor în familie, pentru că știți că salariul unui cioban îi duce pe fermieri și la 3.000 de lei net. Iar cei care au ajutor în familie scutesc multe cheltuieli și își permită să și proceseze laptele și să vândă direct brânză, deci o valoarea adăugată. Și așa este clar mai rentabil. Dar marea majoritatea nu pot face procesare tocmai pentru că nu le permite timpul, nu găsesc angajați sau nu își permit să îi țină. Adică ei merg cu caprele, ei le mulg, ei le îngrijesc. Și să mai facă pe urmă și brânză, să o vândă, este mai greu dacă nu au ajutor”, a mai spus vicepreședinta CAPRIROM.

    Fermierii care procesează și-au creat o piață sigură

    Chiar dacă piața brânzei de capră nu este una foarte extinsă, care să ajungă în supermarketuri direct de la fermieri sau la export, producătorii au reușit să își dezvolte afacerile pe plan local, acolo unde cumpărătorii fac abonamente la brânză și lapte.

    ”Cumpărătorii se întorc mereu la fermieri, iau direct din fermă produsele. Văd cum le procesează și îi încântă că totul e igienic, curat. Este o piață mică dar până la urmă stabilă. Fac abonamente unii cumpărători sau revin direct la câteva zile, săptămânal, lunar, depinde cum au nevoie. Avem membrii care pur și simplu nu fac față cererii dar sigur că sunt și din cei care, repet, nu au pur și simplu cu cine să își facă treaba, nu găsesc angajați”, a mai punctat specialista.

    Pastrama de capră – produsul ”vedetă” la târgul căprarilor

    Crescătorii de capre au avut în weekendul care a trecut un târg dedicat cu expoziție de caprine, produse tradiționale și degustări de ied la ceaun, pastramă de capră și bulz din brânză de capră. De departe vedeta târgului a fost pastrama de capră, aducă de un producător, membru al CAPRIROM. ”Consumatorii sunt deschiși și chiar caută produse specifice de capră. Am avut sâmbătă la târg un producător  din Tulcea care a venit cu pastramă de capră. Chiar s-a vândut extrem de bine acum la târg, mi-a zis producătorul că nu a făcut față cererii. I-a părut rău că nu a venit cu mai multă. Deci oamenii sunt interesați, totul este ca producătorii să vină cu tot ce este de calitate”, a dezvăluit Andreea Anghel.
    Reprezentanții autorităților au luat cuvântul dar au ascultat și ”păsurile” crescătorilor în cadrul evenimentului organizat de CAPRIROM
    În cadrul evenimentului organizat de CAPRIROM fermierii au avut ocazia să sta față în față și cu reprezentanții autorităților, atât locale cât și cele din Ministerul Agriculturii, cărora le-au transmis păsurile care nu dă pace sectorului.

    ”A fost prefectul Constanței, Silviu Iulian Coșa, iar de la Ministerul Agriculturii a participat secretarul de stat, Sorin Moise. Și directorul general al Agenției pentru Zootehnie, Florinel Bîrcă. Crescătorii au ridicat aceleași probleme care au rămas nerezolvate: cu seceta, cu lipsa furajelor, cu prețurile mici date de procesatori pe litrul de lapte. Și o altă mare problemă este legată de ameliorare. Adică fermierii ar face selecție pe animale dar îi dă înapoi faptul că nu există o subvenție care să îi susțină, să îi motiveze. Adică subvențiile se dau la ”comun” pe cap de animal și încărcătura pe pășune este tot pe cap de animal, și atunci nu este nimeni interesat să facă selecție cu adevărat. Pentru că Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ) este primit și de fermierii care iau adeverință și prin asta nu sunt supuși nici unui control. Și așa sunt descurajați și restul crescătorilor”, a conchis reprezentanta CAPRIROM.

    În cadrul Conferinței Naționale a Crescătorilor de Caprine din România, eveniment care a avut loc tot sâmbătă, 20 august, reprezentanții CAPRIROM și alți invitați au prezentat și lucrări științifice și proiecte importante pentru sectorul de crește a caprelor.


    Te-ar mai putea interesa

    Cea mai mare dronă pentru agricultură – la FFExpo 2022! Demo și comenzi la standul TMC EcoAgriculture! Cartagris, partener principal FFExpo, Congresul Fermierilor, Balul Fermerilor și Agrointeligența Summit Zino Agha, fermier: ”Vă aștept la FFExpo – un eveniment de top pentru agricultura românească!”

    Ultimele știri

    Hibrizi de floarea-soarelui pentru campania de semănat 2023 Diferență de 100 de dolari/tonă la floarea-soarelui din Ucraina față de România și Bulgaria Programul Early Sales de la Agricover. Fermierii economisesc 20% din prețul inputurilor și pot achita la recoltă