• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum a fost anul agricol în cele patru județe ce nu apar în ”statistica secetei”

    Angelica Lefter -

    Patru județe au rămas neatinse de secetă, potrivit datelor oficiale centralizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale care indică deja o suprafață de 630.378 de hectare de culturi calamitate la nivel național.

    Suprafețele afectate de secetă sunt înregistrate până acum în 38 de județe, ceea ce înseamnă că patru județe sunt neatinse de această statistică: Covasna, Harghita, Sibiu și Bistrița-Năsăud.

    Agrointeligența – AGROINTEL.RO a stat de vorbă cu fermieri și cu autorități agricole din aceste patru județe și vă spunem cum s-a ajuns ca aceste zone să fie ocolite de secetă.

    De ce nu n-a fost secetă în Covasna

    Județul Covasna este printre cele patru care nu au niciun hectar înregistrat ca fiind afectat de secetă în acest an. Zona este una cunoscută pentru culturile de cartofi ce ocupă suprafețe importante, așa că am luat legătura cu familia Mucsi, care cultivă în Covasna 320 de hectare, dintre care, anul acesta, 150 de hectare sunt cu diferite soiuri de cartofi.

    ”Lucrăm 320 de hectare, dintre care 150 cu cartofi, 100 cu grâu și restul rapiță, soia și mazăre. Județul Covasna a fost afectat de secetă, căci am irigat toată vara, iar producțiile la cartof nu ajung nici la 30 de tone la hectar. În alți ani am produs peste 45 de tone la hectar. Noi am irigat o parte, acolo unde am irigat arată bine, dar sunt și fermieri care n-au putut iriga. Cred că fermierii nici nu au fost suficient de informați, să meargă la primării să depună cereri de calamitate, mulți nu au depus că nu au știut, dar în județ a fost secetă! La grâu chiar ne-am mirat că am avut producții frumoase, în medie în jur de 6 tone la hectar, însă cheltuielile de producție au fost mult mai mari din cauza scumpirii inputurilor”, ne-a declarat Eniko Mucsi, administratora fermei, care a adăugat că producția de cartofi merge către supermarketurile Carrefour.

    De ce nu n-a fost secetă în Harghita

    Harghita este de asemenea un județ absent în statistica secetei din 2022. O explicație am primit de la Direcția Agricolă Județeană unde am vorbit despre starea culturilor cu directorul executiv al instituției, Romfeld Zsolt. Acesta ne-a explicat că în județ fermierii cultivă porumbul mai mult pentru siloz, iar la acest moment nu a fost efectuată recoltarea, mai ales că s-au înregistrat câteva zile ploioase.

    ”Noi în județ avem mai mult porumb pentru siloz, mai puțin avem pentru boabe. Porumbul se prezintă bine, acum este în fază de însilozare și producția de masă verde pe hectar este situată între 40 și 60 de tone, masă verde la hectar, în cazul silozului. A fost secetă, dar nu a fost cultură calamitată. Din partea fermierilor nu am primit nicio cerere. Pe harta secetei pedologice nu am putut să ne încadrăm în secetă, ci în precipitații satisfăcătoare”, a spus șeful DAJ.

    Acesta a specificat că a vorbit cu fermierii, iar anul cesta va fi unul mai slab din punct de vedere al producției, în general, față de alți ani.

    ”În general, în cazul cartofului, cultură la care se cam raportează toți fermierii, pentru că în cazul județului Harghita este singura cultură care generează profit mai serios, inclus în rotație, noi neputându-ne baza pe cultura cerealelor, la început de iulie a fost o perioadă cu secetă, deficit de precipitații 180 de litri și atunci a suferit această cultură, dar acum recoltatul cartofului a întârziat din cauza precipitațiilor zilnice și nu se poate intra la recoltat mecanizat. La cartof vor fi producții mai mici, la cereale, recolta a fost în media multianuală. În partea de vest a județului Harghita sunt fermieri care au cultivat și porumb, dar nu s-a recoltat și acum se decid dacă păstrează porumbul pentru producția de boabe sau pentru siloz. Fermierii au fost afectați și de scumpirea îngrășămintelor, dar aceasta este o situație la nivel național, nu suntem numai noi afectați, iar cu siguranță înființarea culturilor pentru 2023 va fi periclitată de această treabă”, a mai arătat directorul DAJ Harghita, Romfeld Zsolt pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

    De ce n-a fost secetă în Sibiu

    Nici la Sibiu seceta nu a afectat culturile într-un grad atât de mare încât ele să fie consemnate ca fiind calamitate. Bogdan Gîță, managerul grupului de firme fondate de Hans-Martin Muller, ne-a declarat că, la fel ca și în cazul alor județe din Ardeal, din cauza ploilor, recoltatul porumbului a fost amânat.

    ”Cultivăm 100 de hectare de porumb siloz și aproximativ 40 de hectare de triticale. Porumbul nu l-am putut recolta, oricum noi producem porumb siloz. Ne ocupăm și cu creșterea animalelor, iar pentru ferme doar porumb siloz cultivăm, porumbul boabe găsim să-l cumpărăm. Nu am recoltat porumbul siloz deoarece nu se poate intra în câmp cu utilajele, fiind aproximativ trei săptămâni de când plouă și e frig. Pământul este moale și utilajele pot rămâne împotmolite”, a menționat managerul Bogdan Gîță.

    Contrar climei schimbătoare, Bogdan Gîță spune că producția la porumbul siloz va fi mai bună ca anul trecut.

    ”Producția va fi mai bună deși nu am avut irigații. Anul trecut nu am întreținut probabil terenurile așa cum trebuie, anul acesta am făcut și două erbicidări în loc de una, n-a dat buruiana în porumb și s-a dezvoltat bine. Noi tot ce am avut îngrășăminte am achiziționat de anul trecut, deci pe partea aceasta cu costurile nu au fost probleme”, a mai adăugat Bogdan Gîță pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

    De ce n-a fost secetă în Bistrița-Năsăud

    Județul Bistrița-Năsăud nu face nici el parte dintre cele afectate de seceta pedologică, iar culturile s-au prezentat bine, însă producțiile vor fi mai scăzute, a menționat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO, directorul adjunct al Direcției Agricole Județene Bistrița – Năsăud (DAJ) Ioan Păun.

    ”Noi putem spune că am fost un județ norocos, nu am fost afectați puternic de secetă spre deosebire de alte județe din țară. Am avut o solicitare din partea unei herghelii, la începutul lunii iulie, pentru cultura de porumb și cea de lucernă. Am mers pe teren, s-a verificat cultura respectivă și s-a constat că nu avea gradul minim de calamitare din cauza secetei pedologice. A fost singura solicitare primită din partea producătorilor agricoli”, a menționat șeful adjunct al DAJ Bistrița-Năsăud, Ioan Păun.
    Din punctul său de vedere, deși porumbul nu s-a recoltat, producția poate fi evaluată ca fiind bună în acest an, dar nu la nivelul celei de anul trecut.

    ”Cultura de porumb este bună, după ultimele precipitații și-a mai revenit, dar producția nu va fi la nivelul normal din cauza condițiilor din perioada de vară, șocurilor termice care au fost. Fermierii la noi în zonă au culturile neirigate. O parte din problemă care duce la producții mai scăzute este și prețul îngrășămintelor din acest an, care a fost mai ridicat, nu a fost cantitatea optimă. În ultima săptămână în fiecare zi a plouat, nu s-a putut intra la recoltarea porumbului. Am vorbit cu fermieri care au încercat pentru siloz să recolteze, dar nu a fost posibil. La porumb avem 19.860 de hectare la nivel de județ și nu au fost afectate la fel ca în sudul țării de seceta pedologică, dar producția va fi clar mai mică. La porumb nu s-a recoltat deocamdată nimic. Anul trecut media la hectar a fost de 5.400 de kg la hectar, acum nu pot estima că nu s-a început recoltatul. Grâul a fost producție bună, peste 4.000 de kg la hectar. La floarea-soarelui, de asemenea s-a oprit recoltatul, umiditatea în plantă este acum destul de mare, se așteaptă acum ca ploile să se oprească”, a menționat Ioan Păun, directorul-adjunct al DAJ Bistrița-Năsăud.

    Peste 630.000 de hectare de teren agricol au fost declarate afectate de seceta pedologică

    Potrivit ultimelor date ale MADR, suprafața totală afectată de secetă comunicată până la data de 22 septembrie, este de 630.378 de ha.

    Un număr de 38 județe au raportat culturi afectate de secetă și anume: Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui și Vrancea, la care se adaugă și capitala, București.

    Principalele culturi de toamnă afectate sunt: grâu, triticale: 189.267 ha; orz, orzoaică, ovăz, secară: 29.730 ha; rapiță: 26.745 ha Principalele culturi de primăvară afectate sunt: porumb: 221.540 ha; floarea soarelui: 114.348 ha; soia: 17.549 ha; plante furajere: 16.435 ha, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

    De subliniat că pentru a fi înregistrată ca suprafață calamitată de secetă, pe terenul cultivat trebuie să se constate un grad de afectare de minim 30% din cauza lipsei precipitațiilor.


    Te-ar mai putea interesa

    Brian Sikes – noul CEO al Cargill Cum funcționează parteneriatul între Cooperativa Grădina Noastră din Zărand și Carrefour Lege nouă: Prețul la energie, plafonat direct pe factură pentru fermieri, crescători de animale și industria alimentară

    Ultimele știri

    Cum va fi vremea de Crăciun 2022 și Revelion 2023 – prognoza meteo de la ANM Lucrări de decembrie la pomii fructiferi, legume, vița de vie și flori Seceta și irigațiile. O analiză realizată de cercetătorul Costel Vînătoru