ANM: Cum a fost anul agricol din punct de vedere meteorologic
Angelica Lefter -
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat un raport prin care se arată caracteristicile agrometeorologice ale anului agricol 2021-2022 din punct de vedere meteorologic și agrometeorologic, ținând cont de indicii specifici fiecărei perioade. Analiza include informaţii privind temperaturile și rezerva de apă din sol, pe parcursul principalelor faze de vegetaţie ale principalelor culturi cu pondere însemnată în țara noastră.
”Caracteristicile agrometeorologice ale unui an agricol se referă la analiza din punct de vedere meteorologic și agrometeorologic a indicilor specifici, ce reprezintă evaluarea condițiilor de creștere și dezvoltare a culturilor de câmp, pe parcursul perioadei de vegetație, respectiv evoluția sub aspect fenologic, precum și rezerva de umiditate din sol accesibilă plantelor în corelație directă cu cerințele maxime față de apă.
Analiza datelor de specialitate include informaţii privind factorul de temperatură, precipitaţii şi rezerva de apă din sol, pe anotimpuri, dar și pe parcursul principalelor faze de vegetaţie ale culturilor de grâu de toamnă şi porumb (specii cu ponderea cea mai însemnată din România).
Pentru evaluarea potenţialului resurselor agroclimatice disponibile culturilor de grâu de toamnă şi porumb la nivelul României, s-au analizat următorii parametrii meteorologici și agrometeorologici specifici, calculați din date agrometeorologice înregistrate la staţiile meteorologice cu program agrometeorologic reprezentative pentru agricultură, din perioada 1 septembrie 2021 – 31 august 2022:
Indicatori termici:
- Temperatura aerului (°C)
- Temperatura medie diurnă a solului la adâncimile de 5 și 10 cm
- Indicele de împrimăvărare
- Intensitatea fenomenului de “arșiță”
- Asprimea iernii
- Evapotranspirația reală (ETR) Indicatori hidrici
- Precipitatii (l/mp)
- Rezerva de umiditate a solului
Toamna 2021
Potenţialul termic al toamnei 2021 a fost în general favorabil desfăşurării proceselor de creştere şi dezvoltare ale culturilor de toamnă semănate în epoca optimă (15 septembrie – 20 octombrie 2021), îndeosebi pe arealele agricole cu oaprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului.
În zilele cele mai reci, regimul termic mediu diurn al aerului a oscilat între 3…21°C, abaterile termice negative fiind de 1…8°C, iar în zilele cele mai calde, valorile termice din aer au fost mai ridicate cu 1…12°C în raport cu mediile multianuale. Temperaturile maxime din aer au fost cuprinse între -3…34°C, iar cele minime între -10…21°C la nivelul întregii ţări, valorile cele mai scăzute (-10…0°C) înregistrându-se izolat în depresiunile nordice şi centrale, unde au fost condiţii de producere a brumei şi îngheţului la suprafaţa solului.
Sub aspect pluviometric, s-au înregistrat ploi locale în cea mai mare parte a ţării, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare) în zonele nordice şi centrale, acestea fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului.
Totodată, în zonele joase şi de luncă, au fost condiţii de producere a ceţii, izolat asociată cu burniţă. Pe parcursul lunii septembrie 2021, respectiv perioada de începere a lucrărilor de semănat la culturile cerealiere de toamnă, cantitățile de precipitații înregistrate la stațiile meteorologice cu program agrometeorologic au fost reduse cantitativ, 2-25 l/mp, în Muntenia, cea mai mare parte a Banatului, Olteniei, Dobrogei și Moldovei, izolat în sud-vestul și vestul Crișanei și normale 25-50 l/mp, pe suprafețe agricole extinse din Maramureș și Transilvania, local în estul și vestul Banatului, nordul, estul și vestul Moldovei, estul, sud-estul, vestul, izolat nordul Crișanei, sud-vestul Dobrogei. Cantități de precipitații ridicate, 50-71 l/mp, s-au înregistrat local în nordul, centrul și sudul Transilvaniei, centrul și estul Crișanei, centrul Maramureșului.
La data de 30 Septembrie 2021, în stratul de sol 0-20 cm (ogor/grâu de toamnă), conținutul de umiditate s-a încadrat în limite scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă) în Oltenia și Banat, pe suprafețe agricole extinse din Muntenia, Dobrogea și Crișana, local în sudul, izolat nordul și nord-vestul Moldovei. Aprovizionarea cu apă a solului prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim, în Maramureș și Transilvania, cea mai mare parte a Moldovei, local în nordul și nord-vestul Munteniei, izolat sud-estul Dobrogei și al Crișanei.
Pe parcursul lunii octombrie, regimul termic mediu diurn al solului la adâncimea de 10 cm a fost favorabil desfăşurării proceselor vegetative la speciile de toamnă înfiinţate în epoca optimă, îndeosebi pe suprafețele agricole cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului, valori mai scăzute (4…9 grade Celsius) înregistrându-se în zonele depresionare.
În perioada însămânţării culturilor de toamnă, respectiv intervalul 01 septembrie – 31 octombrie 2021, precipitațiile căzute au cumulat valori deficitare, 10-80 l/mp, în Moldova, Transilvania, Maramureș și Banat, cea mai mare parte a Crișanei și Munteniei, local în nordul, nord-estul, estul și centrul Olteniei, nordul și centrul Dobrogei, optime, 80-120 l/mp local în centrul, estul și sud-estul Dobrogei, sudul și vestul Munteniei, sudul, centrul, vestul, nord-vestul și estul Olteniei, izolat estul Crișanei. Izolat, în sud-vestul Dobrogei, s-au înregistrat cantități de precipitații ridicate, 120-131 l/mp.
Din analiza numărului total de zile cu precipitații mai mici de 1 l/mp înregistrate la stațiile reprezentative pentru teritoriul agricol, în perioada 01 septembrie – 31 octombrie 2021 se remarcă un număr scăzut de zile (48-49) cu precipitații reduse și un număr crescut de zile (50-59) cu precipitații absente.
La data de 31 Octombrie 2021, aprovizionarea cu apă a solului prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei și Dobrogei, local în nordul, sudul, sud-vestul și centrul Transilvaniei, izolat nord-estul Banatului, sud-estul Crișanei. Deficite de umiditate în sol, seceta pedologică moderată, puternică și extremă, se înregistrau în Moldova și Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Banat și Crișana, local nordul și vestul Munteniei, nordul și centrul Dobrogei, centrul, sudul și estul Transilvaniei.
Sub aspect pluviometric, în luna noiembrie 2021, cantitățile de precipitații cumulate la stațiile meteorologice cu program agrometeorologic au fost reduse cantitativ, 6-25 l/mp, în Moldova, local sudul, vestul, centrul și estul Olteniei, nordul și centrul Dobrogei, nordul Munteniei, centrul, estul, sud-estul, izolat în sudul Transilvaniei și normale, 25-50 l/mp, în cea mai mare parte a Transilvaniei, Munteniei, Dobrogei și Maramureșului, local nord-estul, estul și sudul Banatului, nordul, nord-estul, estul și vestul Olteniei. În Crișana, pe suprafețe extinse din Banat, local nordul și centrul Maramureșului, nordul și nord-vestul Transilvaniei, izolat nord-vestul Olteniei, s-au înregistrat cantități de precipitații ridicate, 50-94 l/mp.
În cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-50 cm la sfârşitul lunii noiembrie 2021, prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în majoritatea regiunilor agricole. Deficite de apă în sol s-au înregistrat în Moldova, local centrul Dobrogei, izolat vestul Crișanei, estul și centrul Transilvaniei, nordul și nordul vestul Munteniei, seceta pedologică având diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică și extremă, atingând chiar coeficientul de ofilire al plantelor.
La culturile de câmp şi speciile pomiviticole s-a înregistrat o evoluţie în general normală a proceselor de creștere, coacere și maturare în cea mai mare parte a regiunilor agricole, exceptând zonele depresionarenordice şi centrale, unde regimul termic din aer şi sol mai scăzut a determinat ritmuri biologice mai lente. Starea de vegetaţie a plantelor s-a prezentat bună şi medie, respectiv medie şi slabă pe terenurile afectate de seceta pedologică, figura 11. În funcţie de data semănatului şi agrotehnica aplicată, culturile de orz şi grâu de toamnă s-au aflat în diferite faze de vegetaţie, respectiv: germinare, răsărire, formarea frunzei a treia şi înfrăţire. La cultura de rapiţă s-a înregistrat răsărirea şi dezvoltarea aparatului foliar, în toate regiunile agricole ale ţării. Pomii fructiferi şi viţa-de-vie au parcurs îngălbenirea şi căderea masivă a frunzelor în toate plantaţiile, iar în nordul şi centrul ţării s-a înregistrat repausul biologic.
Iarnă 2021 – 2022
Sub aspect termic, în iarna 2021-2022 a predominat o alternanţă de zile calde, cu perioade în care vremea a fost mai rece în raport cu mediile multianuale, în majoritatea zonelor de cultură. Temperaturile minime din aer au fost cuprinse între -10…13°C în aproape toate regiunile agricole, valori mai scăzute, -25…-11°C, înregistrându-se frecvent în zonele depresionare, unde s-a produs îngheţ la sol. Maximele din aer s-au situat între -7…21°C, la nivelul întregii ţări. Din punct de vedere pluviometric, în majoritatea zonelor agricole, precipitaţiile au fost sub formă de ploaie, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), fiind însoţite temporar de intensificări ale vântului.
De asemenea, în nordul, centrul şi local vestul teritoriului, au predominat ninsorile, iar vântul a prezentat intensificări, local cu aspect de viscol, în Maramureş, izolat în Transilvania şi Oltenia, cantităţile de apă au fost mai însemnate.
Pentru evaluarea condiţiilor de iernare ale speciilor de toamnă s-a analizat indicele termic specific perioadei 01 decembrie 2021 – 28 februarie 2022, asprimea iernii, respectiv cuantumul temperaturilor minime negative din aer (ΣTmin.≤-10°C/„unităţi de ger”), ce caracterizează o iarnă blândă (0-10 „unități de ger”), în Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei, Munteniei și a Olteniei, local nordul, vestul și sudul Banatului, sud-vestul, sudul, izolat centrul și nord-vestul Transilvaniei, vestul Crișanei. Pe suprafețe agricole extinse din Maramureș și Crișana, local sudul, centrul și vestul Transilvaniei, estul, sudul, izolat vestul Banatului, nord-vestul și centrul Moldovei, nord-vestul Munteniei și nordul Olteniei se semnalează o iarnă normală (11-30 „unităţi de ger”). O iarnă aspră (31-50 „unităţi de ger”) și foarte aspră (51-93 „unităţi de ger”) s-a înregistrat local în nordul, centrul și estul Transilvaniei, izolat nordul și sud-vestul Maramureșului.
La data de 31 decembrie 2021, în cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă pe profilul de sol 0-100 cm, prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, pe majoritatea suprafețelor agricole. Deficite de umiditate în sol s-au înregistrat pe suprafețe extinse din Moldova, izolat în centrul Dobrogei, nordul Munteniei, sud-estul Crișanei și centrul Transilvaniei, seceta pedologică având diferite grade de intensitate, respectiv moderată și puternică.
Din punct de vedere pluviometric, luna februarie 2022 s-a caracterizat prin cantități de precipitații reduse cantitativ și chiar absente (0-25 l/mp), în cea mai mare parte a țării și doar pe suprafețe extinse din Banat, local centrul și estul Crișanei, centrul și nordul Maramureșului, sudul Dobrogei, izolat nord-vestul Transilvaniei, regimul pluviometric a prezentat valori normale de precipitații (25-48 l/mp).
La data de 28 Februarie 2022, în cultura grâului de toamnă, rezerva de apă pe profilul de sol 0-100 cm, prezenta valori satisfăcătoare și izolat apropiate de optim, în Maramureș, Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, Crișanei și Transilvaniei, local în nord-vestul, vestul, sud-vestul și sudul Munteniei, sudul și estul Dobrogei. În Moldova, pe suprafețe agricole extinse din Muntenia, local estul, sudul și centrul Transilvaniei, nordul și centrul Dobrogei, izolat vestul Crișanei și nord-vestul Banatului se înregistrau deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată și puternică).
În perioadele cele mai reci, la culturile agricole s-a menținut stadiul de repaus vegetativ în aproape toate regiunile agricole. În zonele unde temperaturile minime ale aerului au coborât sub pragurile
biologice critice de rezistență a plantelor (≤-20…-15…-10°C), la speciile de toamnă s-au înregistrat îngălbeniri, brunificări și degerături ale vârfului frunzelor, îndeosebi pe terenurile fără strat protector de zăpadă sau cu strat superficial (sub 10 cm). Local, pe suprafețele cu un strat consistent de zăpadă, plantele nu au fost afectate de temperaturile scăzute din aer, acestea prezentând o stare de vegetație bună și medie.
Totodată, în nordul, centrul şi local vestul ţării, pe fondul temperaturilor minime din aer deosebit de scăzute şi a chiciurei persistente pe ramuri/coarde, riscul de pierderi în viabilitatea mugurilor de rod a fost ridicat, îndeosebi în plantaţiile unde au existat condiţii de sensibilizare a acestora (călire insuficientă) şi la soiurile cu rezistenţă mai redusă faţă de condiţiile de iernare. De asemenea, în luna februarie, ca urmare a procesului de îngheţ/dezgheţ la sol, local s-a înregistrat ”fenomenul de „descălţare” al plantelor, îndeosebi la culturile de orz şi grâu înfiinţate tardiv. Orzul şi grâul de toamnă au parcurs diferite faze de vegetaţie, respectiv: răsărirea, apariţia frunzei a treia şi înfrăţirea, la nivelul întregii ţări, figura 16. Sub aspect fenologic, cultura de rapiţă şi-a continuat faza de dezvoltare a aparatului foliar (6-12 frunze), în toate zonele agricole. În toate plantaţiile, la pomii fructiferi şi viţa-de-vie s-a menţinut stadiul de repaus vegetativ.
Primăvara 2021
Primăvara 2022 s-a caracterizat printr-un regim termic al aerului în general mai ridicat decât în mod obişnuit în cea mai mare parte a ţării. De menţionat faptul că, în luna aprilie, a predominat o alternanţă de vreme rece, cu perioade în care regimul termic al aerului a fost mai ridicat decât în mod normal la nivelul întregului teritoriu agricol al ţării, înregistrându-se amplitudini termice ridicate între zi şi noapte, astfel, temperaturile minime din aer pe întreg intervalul, încadrându-se între -10…22°C, iar maximele între 2…34°C, valori mai scăzute înregistrându-se în nord şi centru. Instabilitatea atmosferică a fost accentuată în aproape toate regiunile agricole şi s-a manifestat prin ploi sub formă de aversă, dar şi torenţiale, fiind însoţite de descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, local cu aspect de vijelie şi căderi de grindină, care au afectat parţial culturile de câmp şi pomi-viticole (culcarea lanurilor de grâu în vetre, ruperea ramurilor/lăstarilor la pomii fructiferi şi viţa-de-vie, etc). În perioadele reci, precipitaţiile au fost predominant sub formă de ninsoare (10-24 martie), dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), fiind însoţite de intensificări ale vântului.
Pentru evaluarea condițiilor de iernare ale speciilor de câmp și pomi-viticole, s-a evidențiat indicele agrometeorologic ce caracterizează anotimpul rece, respectiv asprimea iernii prin cuantumul temperaturilor medii diurne negative din aer (∑Tmed.≤0C / „unități de frig”) înregistrate în intervalul 01 noiembrie 2021 – 31 martie 2022. Din analiza „unităților de frig”/∑Tmed.≤0C, se exemplifică caracterul de iarnă blândă (12-200 „unități de frig”), în aproape toată țara. O intensitate moderată a frigului, „201-250 „unități de frig” reprezentând o iarnă normală, s-a semnalat izolat în estul și sud-estul Transilvaniei. O iarnă rece (251-331 „unități de frig”) s-a înregistrat local în estul Transilvaniei.
În intervalul 01 noiembrie 2021 – 31 martie 2022 (perioada de acumulare a apei în sol) s-au înregistrat precipitații deficitare, suprafețe agricole extinse din Muntenia, Oltenia, Transilvania, Crișana și Maramureș, izolat nord-vestul Banatului. Cantități optime de precipitații (200-300 l/mp) s-au semnalat în cea mai mare parte a Banatului, local în centrul și estul Crișanei, nordul, izolat vestul Olteniei, nord-estul și nord-vestul Transilvaniei, nordul Maramureșului, nord-vestul Munteniei. Izolat în centrul Maramureșului și nord-vestul Olteniei, precipitațiile s-au situat la valori ridicate (300-330 l/mp).
La data de 31 martie 2022, în cultura grâului de toamnă, conținutul de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, se încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și extremă, în Moldova, pe suprafețe agricole extinse din Muntenia, Crișana, Transilvania și Dobrogea, local în estul și centrul Olteniei, nordul și nord-vestul Banatului. Rezerva de apă din sol prezenta valori satisfăcătoare și izolat apropiate de optim, în Maramureș, cea mai mare parte a Olteniei, local în nord-vestul, vestul și sudul Munteniei, nord-estul și vestul Banatului, sudul Dobrogei, nordul și izolat sudul, sud-vestul Transilvaniei, vestul Crișanei.
Temperatura medie diurnă a solului, la adâncimea de 5 cm, a fost favorabilă parcurgerii primelor faze de vegetație la culturile înființate până în prezent, precum și continuării însămânțărilor de primăvară. Astfel, în prima decadă a lunii aprilie 2022, figura 18, valorile medii ale temperaturii solului s-au situat 11…14 grade Celsius în aproape toată țara, cu excepția zonelor depresionare, unde s-au înregistrat valori mai reduse, de 9…10°C, figura 18. În cea de a doua decadă a lunii aprilie 2022, figura 19, regimul mediu termic diurn al solului, la adâncimea de 5 cm, s-a situat între 8…11 grade Celsius, în Dobrogea, Maramureș, Moldova, pe suprafețe extinse din Muntenia, valori mai scăzute de 5…7 grade Celsius înregistrându-se în estul Transilvaniei. La sfârșitul lunii aprilie 2022, temperatura medie diurnă în sol la adâncimea de 5 cm s-a situat în limite cuprinse între 15 grade Celsius și 20 grade Celsius, în aproape toată țara, figura 20.
Figura 19 – Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 5 cm / 11-20 aprilie 2022â
Potenţialul termic al perioadei de trecere de la iarnă la primăvară este exprimat prin indicele de împrimăvărare (ΣTmed≥0°C), calculat la nivelul intervalului 01 februarie-10 aprilie 2022. Local în depresiunile din estul și sud-estul Transilvaniei s-a înregistrat o împrimăvărare târzie (124-200 unităţi de căldură). O împrimăvărare moderată (201-300 unităţi de căldură) s-a semnalat pe suprafețe extinse din Transilvania, local în nordul, nord-vestul Moldovei și Munteniei, nordul Maramureșului, izolat estul Crișanei. În cea mai mare parte a Moldovei, Maramureșului și Crișanei, local nordul, vestul, centrul, estul și sudul Munteniei, nord-estul, estul și centrul Dobrogei, nordul Olteniei, centrul, sudul, sud-vestul, izolat nord-vestul Transilvaniei, vestul, estul și sudul Banatului; s-a înregistrat o împrimăvărare normală (300-400 unităţi de căldură). O împrimăvărare timpurie (400-485 unităţi de căldură) s-a semnalat pe suprafețe extinse din Dobrogea, Muntenia, Oltenia și Banat, local nordul și vestul Crișanei, izolat sud-estul și sud-vestul Moldovei, figura 21.
Regimul pluviometric în intervalul 01 – 31 mai 2022 s-a caracterizat prin cantități reduse (7-25 l/mp), pe suprafețe extinse din Dobrogea și Moldova, local vestul și centrul Maramureșului, nordul și vestul Crișanei, izolat nord-estul, sudul și sud-estul Munteniei, nord-vestul Banatului. Valori normale ale preciptațiilor (25-50 l/mp) s-au semnalat în cea mai mare parte a Banatului, local în nordul, estul, sudul și sud-vestul Munteniei, centrul, vestul, sud-vestul și estul Crișanei, nordul, nord-vestul, vestul, sudul și estul Olteniei, vestul, estul, sudul, sud-vestul și nord-estul Moldovei, nordvestul, vestul, centrul, estul și izolat sudul Transilvaniei, nordul și sud-vestul Dobrogei, nordul Maramureșului. Cantități ridicate de precipitații (50-97 l/mp) s-au înregistrat pe suprafețe extinse din Transilvania și Oltenia,local în nordul, nord-vestul, centrul și estul Munteniei, estul și sud-estul Crișanei, izolat nordul Maramureșului și nord-estul Banatului.
La data de 31 Mai 2022, conținutul de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă), în Moldova, Dobrogea și Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Muntenia, Banat și Crișana, local în centrul și estul Transilvaniei. Aprovizionarea cu apă a solului prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime în Oltenia, local nordul, vestul, centrul și sudul Munteniei, nordul și sudul Transilvaniei, izolat în nord-estul Banatului, sud-estul Crișanei, figura 23. În cultura de porumb, rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-50 cm se situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime în Oltenia și Transilvania, cea mai mare parte a Munteniei, local în nord-estul și vestul Banatului, vestul și sud-estul Crișanei, vestul, estul, centrul și izolat sud-vestul Moldovei. Deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) se înregistrau în Dobrogea și Maramureș, pe suprafețe extinse din Moldova, local nordul și estul Munteniei, nordul și nord-vestul Banatului, izolat în nordul și sud-vestul Crișanei, figura 24.
În aceste condiții, datorită regimului hidro-termic din aer şi sol favorabil, ritmurile vegetative ale culturilor de câmp şi speciilor pomi-viticole au evoluat pe ansamblu normal la nivelul întregii ţări, îndeosebi pe terenurile agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului. În funcţie de data semănatului, condiţiile pedo-climatice şi agrotehnica aplicată, culturile de orz şi grâu de toamnă semănate în perioada optimă, s-au aflat în diferite faze de vegetaţie, respectiv înspicare şi înflorire, în majoritatea zonelor de cultură. În cea mai mare parte a Munteniei și Olteniei, s-a continuat maturitatea în lapte. Starea de vegetaţie a culturilor s-a menţinut în general bună şi medie, figura 25. În culturile semănate după data de 20 octombrie 2021, predominante au fost alungirea paiului, „burduf” şi înspicare. Pe unele suprafeţe din Moldova s-a înregistrat atacul de fuzarioză (Fusarium sp.).
Rapiţa semănată pe unele suprafeţe din Dobrogea, Muntenia, Moldova, Transilvania şi Crişana a parcurs formarea silicvelor şi a boabelor în silicve. Izolat în Oltenia s-a semnalat atacul gândacului negru al rapiței (Meligethes aeneus). Sub aspect fenologic, la floarea-soarelui a predominat dezvoltarea primei perechi de frunze şi înfrunzirea, cu o stare de vegetaţie în general bună, îndeosebi pe terenurile cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului, figura 26 .Izolat în Transilvania, plantele au fost atacate de afide în proporție de 60-80%.
Cultura de porumb şi-a continuat răsărirea şi formarea frunzei a treia, precum şi înfrunzirea, în cea mai mare parte a regiunilor agricole, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor fiind pe ansamblu bună şi medie.
La sfecla de zahăr s-a înregistrat răsărirea şi dezvoltarea primei perechi de frunze, precum şi începutul alungirii axei hipocotile în centrul ţării. Cartoful a parcurs răsărirea, formarea/creşterea lăstarilor şi tuberizarea, în toate bazinele specializate. La speciile de sâmburoase (cais, piersic, vişin, cireş) au predominat creşterea şi coacerea fructelor, precum şi înfrunzirea, iar la seminţoase (măr, păr, gutui), formarea rodului, creşterea lăstarilor şi înfrunzirea, figura 28. De asemenea, la soiurile timpurii de cireş aflate la maturitatea tehnologică s-au continuat lucrările de recoltare.
La viţa-de-vie s-au înregistrat înfrunzirea, creşterea lăstarilor şi apariţia inflorescenţelor în toate podgoriile, iar la soiurile timpurii de masă s-au continuat înflorirea şi izolat, formarea boabelor. Lucrările agricole specifice acestei perioade (fertilizări, erbicidări, praşile manuale/mecanice, tratamente fitosanitare, etc.) s-au desfăşurat în general normal, exceptând zilele cu precipitaţii.
Vara 2022
Pe ansamblu, în vara 2022 a predominat o vreme în general mai caldă decât în mod obișnuit, chiar caniculară în zonele de câmpie din sudul, estul şi vestul țării. Temperaturile medii diurne ale aerului au fost cuprinse între 13…31°C, abaterile termice pozitive fiind de 1…9°C. Minimele din aer au oscilat între 10…26°C la nivelul întregii ţări, înregistrându-se frecvente nopţi tropicale (Tmin.>20°C), îndeosebi în zilele cele mai calde. Temperaturile maxime ale aerului s-au situat între 18…42°C, valorile cele mai ridicate (34…42°C) înregistrându-se în lunile iunie şi iulie. Sub aspect pluviometric, precipitațiile au fost sub formă de aversă, dar şi torenţiale în majoritatea regiunilor agricole, fiind însoțite de descărcări electrice și intensificări temporare ale vântului, izolat cu aspect de vijelie. Totodată, cantitățile de apă au fost semnificative din punct de vedere agricol, iar izolat, vântul asociat cu căderile de grindină a afectat parţial culturile agricole prin culcarea lanurilor în vetre, perforarea/sfâşierea aparatului foliar la prăşitoare, căderea fructelor la pomii fructiferi şi scuturarea boabelor la viţa-de-vie.
În luna iunie 2022, cantitățiile de precipitații înregistrate la stațiile agrometeorologice au fost reduse cantitativ, 3-25 l/mp, pe suprafețe extinse din Banat și Maramureș, local nordul, estul, centrul și vestul Moldovei, nord-estul, centrul și estul Transilvaniei, sud-vestul și vestul Crișanei, nord-estul și estul Dobrogei, nordul, centrul, izolat vestul și sudul Munteniei, estul și vestul Olteniei și normale, 25-50 l/mp, în cea mai mare parte a Crișanei, Transilvaniei, Olteniei, Dobrogei, local în nordul, nord-estul, sud-estul, sudul, sud-vestul, vestul, nord-vestul și centrul Munteniei, nordul, nord-estul, estul, sud-estul și sudul Moldovei, nordul Maramureșului, izolat vestul Banatului. Cantități de precipitații ridicate, 50-92 l/mp, s-au înregistrat local în nordul, centrul, estul, sudul Munteniei, sudul și sud-vestul Olteniei, sudul și sud-estul Banatului, izolat estul, sud-estul, centrul, sud-vestul și vestul Transilvaniei, nord-vestul, sud-vestul și centrul Moldovei, vestul și sud-vestul Dobrogei.
În intervalul 01 mai – 30 iunie 2022, care corespunde perioadei de consum maxim față de apă la culturile de toamnă aflate în fazele fenologice de înspicare, înflorire, formare și umplere a bobului, regimul pluviometric a fost secetos, 13-100 l/mp, în Maramureș, Dobrogea, cea mai mare parte a Banatului, Crișanei, Transilvaniei, Moldovei și Olteniei, local nordul, estul, centrul, sudul, sud-vestul și nord-vestul Munteniei, moderat de secetos, 100-150 l/mp, local în nordul, centrul, vestul și sudul Munteniei, nordul, nord-estul, estul, centrul, sudul și sud-vestul Olteniei, izolat centrul, vestul, sud-vestul, sudul, sud-estul și estul Transilvaniei, izolat sud-estul Banatului, estul Crișanei și centrul Moldovei. Izolat în nordul Moldovei, regimul pluviometric a fost optim, 150-200 l/mp.
Pe parcursul celor 10 luni din anul agricol septembrie 2021-august 2022, respectiv perioada 01 septembrie 2021-30 iunie 2022, regimul pluviometric prezenta valori normale, ridicate şi izolat excedentare, în majoritatea regiunilor agricole ale ţării. Cantităţi de precipitaţii scăzute și deosebit de scăzute s-au înregistrat în cea mai mare parte a Moldovei, Dobrogei, izolat în vestul Olteniei, sud-vestul Maramureșului, nord-vestul Banatului, local în nordul, centrul estul Munteniei. Precipitaţiile cumulate în intervalul 01 septembrie 2021-30 iunie 2022 au fost deficitare, 182-300 l/mp, în cea mai mare parte a Moldovei, local nordul, estul și sudul Munteniei, nordul și centrul Dobrogei, estul, sud-estul, izolat centrul Transilvaniei, vestul Olteniei și al Crișanei, nord-vestul Banatului, sud-vestul Maramureșului, optime, 300-400 l/mp, pe suprafețe agricole extinse din Transilvania, local în nordul, centrul, vestul, sud-vestul și sudul Munteniei, sudul, centrul și estul Olteniei, estul, sud-estul și vestul Dobrogei, sud-vestul, vestul, izolat nordul Crișanei, nordul și vestul Maramureșului, nordul Banatului, centrul Moldovei și ridicate, 400-600 l/mp, în cea mai mare parte a Banatului, local nordul, nord-vestul, vestul, centrul și sudul Munteniei, nordul, nord-estul, estul, vestul, sud-vestul și sudul Olteniei, centrul și nordul Maramureșului estul Crișanei, nord-estul, nord-vestul, izolat sud-vestul Transilvaniei și al Dobrogei. Izolat, cantitățiile de precipitații înregistrate au fost abundente, 600-656 l/mp, în nord-vestul Olteniei.
Zonalitatea numărului total de zile cu precipitații mai mic de 1 l/mp înregistrate la stațiile reprezentative pentru teritoriul agricol, în perioada 01 septembrie 2021 – 30 iunie 2022, este redată în figura 32.
Din analiza numărului total de zile cu precipitații mai mici de l/mp înregistrate la stațiile reprezentative pentru teritoriul agricol, în perioada 01 septembrie 2021 – 30 iunie 2022, se observă un număr scăzut de zile (211-248) cu precipitații reduse în cea mai mare parte a țării și un număr crescut de zile (249-275) cu precipitații absente, pe suprafețe extinse din Dobrogea, Moldova, Muntenia, local în centrul Olteniei, nordul și nord-vestul Banatului, izolat vestul Crișanei și estul Transilvaniei.
Figura 33 evidențiază zonarea spațială a mediei evapotranspirației reale (ETR) în cultura de porumb neirigat, pe adâncimea de sol 0-100 cm, la stațiile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al țării, în intervalul 01 – 30 iunie 2022. Valorile medii se situează între 3.6 și 5.5 mm în cultura de porumb neirigat.
La data de 30 iunie 2022, în cultura grâului de toamnă, conținutul de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă) în Moldova, Dobrogea, Crișana și Maramureș, pe suprafețe extinse din Transilvania, Banat, Muntenia și Oltenia. Gradul de aprovizionare cu apă al solului se situa în limite satisfăcătoare, local în nordul, nord-vestul, vestul, centrul și sudul Munteniei, nordul și estul Olteniei, izolat nord-estul, nord-vestul, sudul și sud-vestul Transilvaniei, nord-estul Banatului.
Rezerva de umiditate din sol pe adâncimea 0-100 cm, în cultura de porumb neirigat, prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și extremă, în Dobrogea și Maramureș, pe suprafețe extinse din Moldova, Transilvania, Banat și Crișana, local în nordul, estul, sud-vestul și sudul Munteniei, sudul, centrul și estul Olteniei. Conținutul de apă din sol se încadra în limite satisfăcătoare și apropiate de optim, în cea mai mare parte a Olteniei, local nordul, nord-vestul, vestul, sudul și centrul Munteniei, nordul, nord-estul, sudul, izolat sud-vestul Transilvaniei, centrul și sud-vestul Moldovei, nord-estul Banatului, sud-estul Crișanei.
În luna iulie 2022, cantitățile de precipitații înregistrate la stațiile agrometeorologice au fost reduse cantitativ, 2-25 l/mp, în cea mai mare parte a Dobrogei, local în sudul, vestul, nordul, nord-estul și centrul Munteniei, sudul, vestul și izolat estul Crișanei, sud-estul și estul Moldovei, izolat sudul Olteniei, nordul Transilvaniei, sudul și nord-vestul Banatului și normale, 25-50 l/mp, în cea mai mare parte a Moldovei, Olteniei, local în nord-estul, nord-vestul, vestul, sudul și centrul Transilvaniei, nordul, nord-estul, estul, sudul Banatului, nordul, centrul și estul Crișanei, nord-vestul și nordul Maramureșului, nordul, vestul, centrul, sud-estul și estul Munteniei. Cantități de precipitații ridicate, 50-100 l/mp au fost înregistrate în cea mai mare parte a Maramureșului, local în nord-vestul, nordul, vestul și sud-vestul Olteniei, estul și vestul Banatului, sud-vestul, sudul, centrul și estul Transilvaniei, vestul Moldovei, nordul, nord-vestul, vestul, sudul și estul Munteniei, izolat centrul Dobrogei. Local în estul și sud-estul Transilvaniei, izolat estul Crișanei și nordul Munteniei s-au cumulat cantități de precipitații abundente, 100-125 l/mp și chiar excedentare 125-129 l/mp.
La data de 31 iulie 2022, conținutul de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura de porumb neirigat, se încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute, secetă pedologică fiind moderată, puternică și extremă în Dobrogea, Banat, Crișana și Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Moldova, Muntenia și Oltenia, local în nordul, nord-vestul, centrul și sudul Transilvaniei. Rezerva de apă din sol prezintă valori satisfăcătoare și izolat apropiate de optim local în sudul, sud-vestul, centrul și estul Transilvaniei, nordul și sudul Olteniei, nordul, nord-vestul și vestul Munteniei, nordul, nord-vestul, vestul și izolat sud-vestul Moldovei.
În vederea evaluării condiţiilor agrometeorologice din perioada cu cerinţe maxime faţă de apă ale culturilor agricole (iunie-august) s-au prelucrat date privind intensitatea fenomenului de „arşiţă”. Astfel, analiza „arşiţei” exprimată prin cuantumul unităţilor de „arşiţă” (∑Tmax.≥32°C) a evidenţiat faptul că, în intervalul 01 iunie – 31 august 2022, valorile unităţilor de „arşiţă” au fost reduse sau chiar absente (0-10 unităţi de „arşiţă”), local în estul, sud-estul și sudul Transilvaniei, nordul și vestul Moldovei, estul Dobrogei, nordul Munteniei. Local în nord-estul, vestul, centrul și sudul Transilvaniei, izolat estul și centrul Moldovei, nordul Maramureșului, nord-vestul Munteniei, fenomenul de „arşiţă” a avut o intensitate moderată, 11-30 unităţi de „arşiţă”. O intensitate ridicată a „arşiţei” (31-50 unităţi de „arşiţă”) s-a semnalat local în nordul, nord-vestul și centrul Transilvaniei, estul și centrul Moldovei, izolat nordul și centrul Dobrogei, estul Crișanei, nordul Munteniei și al Maramureșului. În Banat și Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei și a Crișanei, local sudul Moldovei, vestul și centrul Maramureșului, sudul, sud-vestul și izolat centrul Transilvaniei, centrul și vestul Dobrogei, s-au cumulat 51-183 unităţi de „arşiţă”, semnificând o intensitate accentuată a „arşiţei”.
Cantitățile de precipitații înregistrate în intervalul 01-31 august 2022 au fost reduse cantitativ, 2-25 l/mp, izolat în estul, și sudul Munteniei, vestul și nordul Dobrogei, normale, 25-50 l/mp, în cea mai mare parte a Dobrogei, local în centrul, estul, nord-estul, sudul, sud-estul și vestul Munteniei, vestul, nordul și centrul Crișanei, vestul, sud-vestul și estul Olteniei, vestul Maramureșului, sudul, estul, sud-estul, izolat centrul Moldovei, nordul Banatului. Cantități de precipitații ridicate 50-100 l/mp, s-au înregistrat pe suprafețe agricole extinse din Moldova, Transilvania, Banat, Crișana și Oltenia, local nordul, nord-vestul, vestul și sud-vestul Munteniei, centrul și nordul Maramureșului, centrul, sudul și izolat nord-estul Olteniei, estul Dobrogei Local în nordul și estul Olteniei, vestul și sudul Banatului, vestul și izolat estul Moldovei, nord-estul, vestul și estul Transilvaniei, nordul, centrul și vestul Munteniei, s-au cumulat cantități de precipitații abundente, 100-125 l/mp și chiar excedentare, 125-166 l/mp.
Pe parcursul verii, respectiv perioada iunie-august, ce corespunde intervalului cu consum maxim față de apă al culturilor de câmp, cantitățile de precipitații au fost deficitare pe aproape întreg teritoriul agricol al țării, unde s-a menținut seceta pedologică extremă, puternică și moderată de lungă durată. De menționat că, deși regimul pluviometric în luna august a fost ploios si chiar excesiv de ploios pe areale agricole extinse, distribuția neuniformă a precipitațiilor comparativ cu cerințele plantelor nu a asigurat necesarul de apă pe parcursul perioadei critice, pe fondul stresului termic și hidric din aer și sol, de lungă durată din intervalele anterioare. Cantități de precipitații (l/mp) înregistrate în intervalul 01 iunie – 31 august 2022 au fost deficitare, 46-200 l/mp, în Dobrogea și Maramureș, cea mai mare parte a Crișanei, Banatului, Transilvaniei, Moldovei, Munteniei, Olteniei și optime, 200-285 l/mp, local în nordul Munteniei, vestul și sudul Banatului, nordul, nord-vestul, izolat estul și sudul Olteniei, sud-estul, estul și vestul Transilvaniei, vestul și sud-vestul Moldovei, estul Crișanei.
În anul agricol 01 septembrie 2021 – 31 august 2022, regimul pluviometric a fost secetos și moderat de secetos (< 600 l/mp) în majoritatea regiunilor agricole, cu excepția unor suprafețe restrânse din sud-vestul și nordul țării, unde s-au cumulat cantități optime de precipitații.
Din analiza numărului total de zile cu precipitații mai mici de 1 l/mp înregistrate la stațiile reprezentative pentru teritoriul agricol, în perioada 01 septembrie 2021 – 31 august 2022, se remarcă un număr scăzut de zile (259-300) cu precipitații reduse, în Transilvania și Maramureș, cea mai mare parte a Banatului, Crișanei și Olteniei, local în nord-vestul, nordul, centrul, vestul și sud-vestul Munteniei, nord-vestul și vestul, Moldovei, izolat sud-vestul Dobrogei. Un număr crescut de zile (301-325) cu precipitații absente s-a semnalat pe suprafețe extinse din Moldova, Muntenia și Dobrogea, local nordul și nord-vestul Banatului, izolat vestul și sud-vestul Crișanei.
Din analiza comparativă a valorilor evapotranspirației potențiale (ETP) cu regimul pluviometric mediu lunar, din perioada 01 septembrie 2021 – 31 august 2022, se evidențiază faptul că, consumul de apă prin evapotranspirație a depășit în mod frecvent cuantumul de precipitații înregistrate în lunile septembrie 2021, octombrie 2021, ianuarie 2022, februarie 2022, martie 2022, aprilie 2022, mai 2022, iunie 2022, iulie 2022 și august 2022, exceptând lunile noiembrie 2021 și decembrie 2021, când consumul de apă prin evapotranspirație nu a depășit cuantumul de precipitații înregistrate, figura 43.
Figura 44 evidențiază zonarea spațială a mediei evapotranspirației reale (ETR) în cultura de porumb neirigat, pe profilul de sol 0-100 cm, la stațiile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al țării, în intervalul 01 – 31 august 2022. Valorile medii se situau între 2.8 și 5.1 mm.
La data de 31 August 2022, conținutul de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura de porumb neirigat, se încadra în limite scăzute, secetă pedologică moderată, și deosebit de scăzute, secetă pedologică puternică și extremă, în Dobrogea, Crișana și Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Moldova, Muntenia și Banat, local în centrul și sudul Transilvaniei, izolat estul Olteniei. Gradul de aprovizionare cu apă al solului prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim, și izolat optime, în cea mai mare parte a Olteniei, Transilvaniei, local în nordul, nord-vestul, vestul și centrul Munteniei, nordul, vestul, izolat centrul, estul și sud-vestul Moldovei, nord-estul Banatului.
Datorită menținerii stresului hidric asociat cu cel termic din aer şi sol, în zonele afectate de fenomenul de secetă pedologică, procesele de dezvoltare ale culturilor prăşitoare au fost în continuare stânjenite, în zilele cele mai calde semnalându-se răsucirea frunzelor în orele de amiază, uscarea parţială/totală a aparatului foliar, forţări stadiale, sterilitatea plantelor, „şiştăvirea” boabelor la porumb şi a seminţelor la floarea-soarelui. De asemenea, pe suprafețele agricole cultivate cu porumb în regim neirigat compromise din Moldova și din Banat, local ofilirea plantelor a fost ireversibilă, porumbul fiind recoltat ca furaj. La cultura de floarea-soarelui aflată la maturitate deplină s-au extins lucrările de recoltare în majoritatea zonelor agricole.
Sub aspect fenologic, porumbul a parcurs fazele de maturitate în lapte și ceară în jumătatea de nord a țării, precum şi maturitate deplină în restul regiunilor agricole, figura 47. La hibrizii extratimpurii şi timpurii din sudul țării s-au declanșat lucrările de recoltare.
În principalele bazine de specialitate, sfecla de zahăr s-a aflat în fazele de îngroşare a axei hipocotile şi acumulare a zahărului. Cartoful şi-a continuat uscarea vrejilor şi maturitatea tehnologică la nivelul întregii țări, extinzându-se totodată suprafeţele recoltate.
La speciile pomicole a predominat coacerea fructelor, acumularea zaharurilor, precum şi începutul fazei de maturare a lemnului în majoritatea plantaţiilor. La soiurile aflate la maturitate tehnologică sau continuat lucrările de recoltare. În cea mai mare parte a podgoriilor, soiurile pentru vin au parcurs coacerea şi acumularea zahărului, iar la cele de masă sa înregistrat maturarea boabelor şi recoltarea strugurilor, figura 48. Cultura de rapiţă semănată pe unele suprafeţe agricole din sudul ţării s-a aflat la începutul germinării. Condiţiile agrometeorologice de la începutul perioadei au permis în general desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor specifice campaniei de toamnă (recoltare, transport şi depozitare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături, pregătirea patului germinativ, etc.), precum şi parcurgerea primelor faze de vegetaţie la culturile de toamnă (rapiță) semănate până în prezent, acestea fiind întrerupte temporar în zilele cu precipitaţii.
Concluzii
În cinci din cele 12 luni ale anului agricol 2021-2022, regimul termic mediu diurn al aerului a înregistrat valori ce au depăşit mediile multianuale (1991-2020) de referință, abaterile termice pozitive (+3.6℃) cele mai ridicate înregistrându-se în luna februarie 2022.
La nivel regional, fenomenul de “arșiță” s-a semnalat cu o intensitate ridicată pe suprafețe agricole extinse din Oltenia, Muntenia, Banat și Crișana, într-un număr de zile de 20-33 zile cu unități de “arșiță”. În Dobrogea, Transilvania, Maramureș și Moldova s-au înregistrat cele mai mici intensități ale “arșiței”, în 11-14 zile cu „arșiță”.
Față de cerințele optime ale culturilor de toamnă, precipitațiile lunare cumulate în perioada semănatului, respectiv intervalul septembrie–octombrie 2021, caracterizează un regim pluviometric foarte secetos, secetos și moderat de secetos, în majoritatea regiunilor agricole ale țării.
Cantități optime și izolat ridicate de precipitații s-au semnalat pe suprafețe agricole extinse din sudul și sud-estul Dobrogei, sudul și vestul Munteniei, sudul, centrul, vestul, nord-vestul și estul Olteniei, izolat în estul Crișanei. În perioada noiembrie 2021-martie 2022 a anului agricol septembrie 2021- august 2022, trei luni din cele cinci s-au caracterizat prin cantități deficitare de apă în raport cu mediile multianuale din intervalul de referință 1991-2020, respectiv lunile ianuarie, februarie și martie din anul 2022, îndeosebi în Moldova, Muntenia, Dobrogea, cea mai mare parte a Olteniei, Transilvaniei, Maramureșului. Valori optime și ridicate ale precipitațiilor s-au înregistrat pe întreg teritoriul agricol al țării în luna decembrie 2021, și pe suprafețe extinse din Banat, Transilvania, Maramureș, Muntenia, jumătatea de nord a Olteniei și sudul Dobrogei, în luna noiembrie 2021.
Pe parcursul perioadei cu cerințe maxime față de apă a plantelor de grâu de toamnă, respectiv lunile mai și iunie 2022, regimul pluviometric a fost secetos și moderat de secetos, în Dobrogea, Moldova, Oltenia, Banat, Crișana, Transilvania, Maramureș, cea mai mare parte a Munteniei.
În perioada septembrie 2021-august 2022 (anul agricol), în aproape toate regiunile agricole ale țării s-au înregistrat cantități deficitare de precipitații (sub 600 l/mp), în raport cu cerințele optime față de apă ale culturilor de câmp, și doar pe unele suprafețe din sud-vestul și nordul teritoriului, regimul pluviometric a prezentat valori optime.
Din punct de vedere pluviometric, în nouă luni (septembrie 2021, octombrie 2021, noiembrie 2021, ianuarie 2022, februarie 2022, martie 2022, mai 2022, iunie 2022 și iulie 2022), cantitățile de precipitații înregistrate la stațiile agrometeorologice au fost deficitare, abaterile negative față de valorile medii multianuale (1991-2020) fiind cuprinse între 6,6 l/mp (în luna noiembrie 2021) și 45,6 l/mp (în luna iunie 2022).
La sfârșitul lunii august 2022, conținutul de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura neirigată de porumb prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică având diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică și extremă, pe suprafețe agricole extinse din sud-estul, vestul, estul și sudul țării. Pe suprafețele agricole cultivate cu porumb în regim neirigat și compromise din zonele afectate de seceta pedologică moderată, puternică și extremă din Moldova și Banat, datorită menținerii stresului hidric asociat cu cel termic din aer şi sol, plantele au fost recoltate pentru furaj în hrana animalelor.
Pe parcursul anotimpului de vară din anul 2022, respectiv perioada iunie-august,ce corespunde intervalului de consum maxim față de apă al culturilor de câmp, cantitățile de precipitații au fost deficitare pe aproape întreg teritoriul agricol al țării, unde s-a menținut seceta pedologică extremă, puternică și moderată de lungă durată. De menționat faptul că, deși regimul pluviometric în luna august a fost ploios și chiar excesiv de ploios pe areale agricole extinse, distribuția neuniformă a precipitațiilor comparativ cu cerințele plantelor nu a asigurat necesarul de apă pe parcursul perioadei critice, pe fondul stresului termic și hidric din aer și sol de lungă durată din intervalele anterioare. Ca urmare a temperaturilor ridicate din aer și sol, asociate cu stresul hidric de la nivelul rădăcinilor plantelor agricole, menţinerea fenomenului de secetă pedologică cu diferite grade de intensitate (moderată, puternică şi extremă) de lungă durată, a afectat parțial sub aspect calitativ cultura de porumb semănată tardiv, îndeosebi în zonele sudice, sud-estice şi vestice”, se arată în analiza publicată de ANM.
