APIA reamintește fermierilor: Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil NU este permisă!
agrointeligenta.ro -
Arderea miriștilor nu este nici în acest an permisă în România. În ciuda numeroaselor voci care militează pentru ca aceste acțiuni să intre în legalitate, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reamintește fermierilor că aceste incendii contravin normelor din Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC 5 şi GAEC 8).
”Referitor la GAEC 5, precizăm că nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, obiectivul acestei condiţii fiind menţinerea materiei organice în sol prin aplicarea măsurilor de gestionare minimă a miriştilor. Agricultorii care utilizează teren arabil (inclusiv pajişti temporare) nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, rapiţă ş.a.), inclusiv miriştile sau iarba rămasă după cosirea pajiştilor temporare”, se arată într-un comunicat al APIA. Potrivit instituției, agricultorii care nu respectă condiţia GAEC 5 li se vor aplica reduceri la suma totală de plată, conform modului de aplicare a sancţiunilor pentru nerespectarea GAEC, indiferent de suprafaţa arsă.
Aceleași restrucții sunt valabile prin GAEC 8 și referitor la arderea vegetaţiei uscate pe pajiştile permanente, obiectivul acestei condiţii fiind menţinerea unui nivel minim de întreţinere a solului prin protejarea pajiştilor permanente.
De cealaltă parte, nu puțini sunt fermierii care militează pentru dreptul lor de a incendia resturile vegetale de pe câmp, deși recunosc că aceste incendii provocate trebuie să fie corect gestionate și făcute ”cu cap”.
O astfel de motivație a fost publicată în presa locală și aparține ing. Florentina Pascal, inspector Unitatea Fitosanitară Brăila şi ing. Lucian Buzdugan, director general SC TCE 3 Brazi. Potrivit acestora, încorporarea, an de an, a unui volum mare de masă vegetală în stratul de sol cuprins între 20 şi 25 cm face ca patul germinativ pe această adâncime să fie alcătuit preponderent din resturi vegetale, ceea ce afectează răsărirea plantelor, conducând la o mare uniformitate în special la seminţele mici.
”Umiditatea extrem de redusă din sol împiedică procesele de descompunere a materialului biologic (resturile vegetale), astfel încât, la această dată, se regăsesc aproape intacte porţiuni de tulpini ale culturilor de acum doi sau trei ani. Fitosanitar, ne confruntăm, an de an, cu o problemă: imposibilitatea întreruperii ciclurilor biologice de dezvoltare ale dăunătorilor şi patogenilor culturilor pe care le practicăm, deoarece aceste cicluri de dezvoltare sunt legate de sol şi de resturile vegetale din sol. S-au creat, în timp, rezerve mari de boli şi dăunători în sol. Deşi avem programe de tratamente fitosanitare pentru fiecare cultură şi aplicăm aceste tratamente, nu reuşim să reducem numeric rezervele biologice ale agenţilor de dăunare. În consecinţă, an de an, se înregistrează, în culturi, prezenţa bolilor şi dăunătorilor specifici peste PED, ceea ce ne aduce, în mod sistematic, pagube”, explică fermierii.
Cei doi specialiști citați consideră o necesitate arderea miriştilor şi distrugerea în acest mod a tuturor rezervelor de spori de ciuperci parazite şi dăunători care ne infectează culturile şi ne compromit programele susţinute de tratamente fitosanitare. ”Prin arderea resturilor vegetale ale culturilor de câmp, nu se produce degradarea solului, deoarece materialele vegetale (paie, tulpini, frunze uscate) au o putere calorică deosebit de scăzută faţă de alţi combustibili. Aceasta cu atât mai mult cu cât aprobarea pentru ardere s-ar putea da pentru miriştile cu paie tocate şi nu cu paiele în brazde (prin a căror ardere s-ar putea pricinui neajunsuri în biologia naturală a solurilor”, se mai arată în motivaţiile ing. Florentina Pascal, inspector Unitatea Fitosanitară Brăila şi ing. Lucian Buzdugan, director general SC TCE 3 Brazi.
