Fermieri lăsați de urși fără recolta de porumb
Angelica Lefter – Agrointeligența
Fermieri cultivatori de porumb, lăsați fără recolta de porumb. Sute de hectare de porumb au fost distruse de populațiile de urși care au dat iama în lanurile oamenilor și au rupt plantele și știuleții. Cele mai însemnate pierderi sunt raportate în județul Harghita.
Fermierii sunt copleșiți, iar mulți dintre ei, crescători de animale, nu știu dacă vor avea cu ce să-și scoată efectivele din iarnă având în vedere pagubele făcute de aceste animale sălbatice.
O scenă demnă de un film a fost surprinsă într-unul din lanurile de porumb din comuna Subcetate, din județul Harghita. Protagoniștii sunt mai mulți urși care trec nestingheriți prin porumb, fug când îi văd pe fermieri, dar nu ajung prea departe pentru a se întoarce din nou la locul lor de hrană.
Urșii nu se tem de fermierii aflați la recoltat
Deși pare o imagine neobișnuită, localnicii spun că se întâmplă zilnic. De cum ajunge porumbul la maturitate, animalele vin în continuu să se hrănească. Urșii par că nu au nicio frică de fermierii aflați pe câmp la recoltat. Vin și câte 10 animale odată și dau iama în porumbul încă necules, după cum arată un video filmat la fața locului.
”Sunt foarte mulți. Dintr-un lan au ieșit vreo 10 odată. În august se adună toți în zona aceasta și ne strică tot porumbul”, a declarat un fermier pentru stireadeazi.ro.
Agricultorii sun că pagubele sunt foarte mari, însă aproape 20 la sută din suprafață totală cultivată în județul Harghita cu porumb pentru animale a fost distrusă de urși.
”Foarte mare pagubă, am băgat foarte mulți bani în suprafața pe care o am pusă cu siloz și nu-i sigur că la 20 de vaci, am din 3 hectare, să-mi țin animalele la iarnă. Nu știu ce o să fac, o să mai cumpăr sau vine timpul să le vând”, a declarat un alt fermier, crescător de animale, afectat de atacurile urșilor la porumb.
Cresc suprafețele cultivate
Pentru a nu rămâne peste iarnă fără furaje, oamenii nu au altă soluție decât să cultive și mai mult.
Crescătorii de animale sunt cei mai afectați pentru că nu vor mai avea hrană pentru efectivele de acasă, însă și cheltuielile cu producerea porumbului siloz au fost mari în acest an. Acum, rămân doar cu banii dați.
”Lucrăm în zadar, mai ales noi, ca fermieri, văcari. Ne chinuim să semănăm toate inputurile sunt scumpe: motorină, sămânță, erbicid…sunt extraordinar de scumpe. 50% fac pagube urșii și nu ia nimeni nicio măsură”, a menționat și o crescătoare de animale din zonă.
Gabriel Moldovan, viceprimarul comunei Subcetate, a spus că parcelele distruse de urși se pot observa cu ușurință.
”Se pot observa parcele unde urșii au consumat porumb și l-au distrus. La nivelul comunei Subcetate avem plantate aproximativ 40 de hectare de porumb siloz pentru hrănirea ovinelor”, a menționat viceprimarul localității.
Gardul electric – o investiție costisitoare
Directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Harghita, Romfeld Zsolt a declarat, la rândul său, că folosirea gardului electric pentru protecție este destul de costisitoare pentru fermierii din zonă.
”Măsurile se iau prin împrejmuirea parcelelor de porumb cu gard electric. Este destul de costisitor, necesită și o forță de muncă și generează cheltuieli în plus pentru producător”, a punctat Directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Harghita, Romfeld Zsolt.
Mai mult, utilizarea gardurilor electrice rezolvă problema parțial. De multe ori, animalele reușesc să treacă și de această barieră, iar odată instalate în lan, nu mai ies.
Fermierii din zonă spun că nici măcar evaluarea pagubelor nu poate fi făcută corect pentru că multe distrugeri au loc în mijlocul lanului și sunt descoperite abia la recoltare.
Între timp, în România au sosit primele garduri electrice, finanțate din bani europeni, printr-un program lansat de ministrul Mediului, Tantzos Barna, la începutul acestui an. Acestea urmează să fie montate la marginea pădurilor, acolo unde urșii coboară în localități.
Potrivit stirileprotv.ro, sunt peste peste 2.700 de kilometri de fir electric, care înseamnă aproximativ, o mie de garduri protectoare. Cei care vor stabili zonele care au nevoie de protecție vor fi silvicultorii, iar gardurile vor putea fi mutate oriunde apare un urs-problemă.
10.000 de metri de fir electric urmează să fie întinse în Valea Prahovei, Măneciu, Vălenii de Munte și Valea Doftanei.
