• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Porumbul de la SCDA Lovrin: 500-1.000 kg/ha fără perdele forestiere, 4.000-4.300 kg/ha cu perdele forestiere

    Angelica Lefter -

    Diferență uriașă de producție între porumbul cultivat într-o zonă cu perdele forestiere și cultura recoltată dintr-o zonă unde aceste perdele de protecție au fost păstrate. Invitat în cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Lovrin din județul Timiș, conf. dr. Marinel Horablaga, a vorbit despre anul agricol în vestul țării, dar și despre proiectele cu care SCDA Lovrin vine în sprijinul fermierilor.

    Conf. dr. Marinel Horablaga, directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Lovrin, invitat în cadrul emisiunii Agrostrategia, o coproducție TVR1 și Agrointeligența – AGROINTEL.RO,  a declarat că anul agricol 2021-2022 a fost unul greu nu doar pentru fermieri, ci și pentru stațiunile de cercetare, iar seceta a fost un factor determinant în acest caz.

    ”Noi și ca instituție de cercetare am încercat să ne gândim în așa fel spectrul de culturi din care de fapt ne autofinanțăm, ne-am gânditsă ne diminuăm orice risc și l-am diminuat pe cât posibil. A fost un an dificil, cu probleme mari de secetă, cu probleme mari pentru floarea-soarelui, cu probleme foarte-foarte mari pentru porumb, probleme care au dus chiar la compromiterea unor suprafețe de aproximativ 200-250 de hectare de teren cultură de porumb. În toată zona de vest a țării, porumbul a suferit cel mai mult. Noi avem și sistemele noastre de cercetare și de dezvoltare. Am gândit întotdeauna să avem un spectru de hibrizi diferiți, să putem testa hibrizii și un spectru de tehnologi de cultivare. Ca exemplu, la SCDA Lovrin, anul acesta am avut suprafețe de porumb cultivate pe teritoriul localității Gottlob, acolo unde sunt terenuri nisipoase, unde nu avem perdele de protecție, acolo am avut culturi compromise de 99%, poate 100%. Au fost suprafețe în care am recoltat 500 de kg la ha, maximum a fost 1.000 de kilograme boabe la hectar, spre deosebire de suprafețele recoltate de pe Lovrin, unde avem perdele de protecție și unde am recoltat și 4.000-4.300 de kilograme la hectar”, a menționat Marinel Horablaga.

    SCDA Lovrin, alături de fermieri

    În intervenția sa din cadrul emisiunii de miercuri, 26 octombrie, cercetătorul a arătat ce înseamnă o stațiune de cercetare și cum îi poate ajuta cercetarea românească pe fermierii români.

    ”Încercăm, în primul rând, să fim cât mai aproape de ei. Încercăm să le dăm sfaturi, încercăm să-i ajutăm. Avem, de exemplu, un proiect de cercetare și care va fi dezvoltat în folosul fermierilor, de monitorizare și de avertizare a fermierilor în cazul atacurilor unor boli sau unopr dăunători, pentru ca fermierii să știe când să facă tratamentul, cum să facă tratamentul, să nu se facă tratamente doar de dragul de a se face, ci să se facă tratamente preventive pentru că așa trebuie”, a declarat directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Lovrin.

    Informările privind atacurile de boli și dăunători sunt publicate pe site-ul instituției și promovate și prin intermediul paginii de Facebook a SCDA Lovrin.

    ”Doamna Otilia Cotuna a publicat de fiecare dată atenționări pentru fermieri. E greu de pus pe picioare un laborator de genul acesta pentru că pe lângă bani, pe lângă aparatură îți trebuie și resursă umană, resursă umană pe care e greu reușim să o procurăm, angajăm tineri cercetători și după aceea să-i ”creștem”. Doamna Cotuna a ”crescut” o tânără studentă de la Facultatea de Agricultură care are de învățat și va mai trebui să treacă un timp până când va putea să o ajute mai mult”, a spus reprezentantul SCDA Lovrin.

    Anual SCDA Lovrin face testări de hibrizi și pune datele la dispoziția fermierilor

    Pe lângă avertizările oferite gratuit fermierilor, stațiunea de cercetare efectuează anual testări pe hibrizi în câmp oferind  gratuit date despre aceștia. De asemenea, fermierii pot beneficia de material genetic din cadrul SCDA Lovrin

    ”Datele pe care le culegem le punem la dispoziția fermierilor cu titlu gratuit oricând și se prezintă niște rapoarte care se trimit către minister (n.r Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale), către Academie (Academia de Științe Agricole și Silvice -n.r.), și sunt cu titlul gratuit la dispoziția fermierilor. Apoi avem și acel eveniment pe care îl organizăm și, cu ajutorul dumneavoastră îl promovăm în fiecare an, îl organizăm în câmpurile de cercetare și de dezvoltare de la Lovrin, unde fermierii pot să vină să vadă tehnologii, unde pot să vină să vadă hibrizi, unde pot să vină să vadă soiuri”, a punctat directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Lovrin, Marinel Horablaga.

    Soiul românesc de grâu Biharia creat la SCDA Lovrin

    Cercetare și inovare în cadrul SCDA Lovrin – Biharia și Dacic, două noi super-soiuri de grâu românesc

    Invitatul emisiunii Agrostrategia, de la TVR1, a subliniat că pe lângă partea de cercetare, un alt aspect cu care se ocupă instituția este inovarea și dezvoltarea. Evident, pentru desfășurarea unor asemenea activități este nevoie de implicare și bani, însă fermierii români au acum acces la două noi soiuri de grâu – Biharia și Dacic.

    ”Creăm propriile soiuri, proprii hibrizi. În momentul de față avem cele două soiuri de grâu care au tot fost lăudate și chiar și domnul doctor Muscă (n.r fermierul Dimitrie Muscă) le-a testat la dânsul în fermă, cele două soiuri de grâu, Biharia și Dacic. Sunt soiuri cu o productivitate ridicată, sunt soiuri cu o calitate foarte bună, sunt soiuri pe care le recomandăm fermierilor și sperăm că le vor și introduce în spectrul lor de culturi. (…) Soiurile Biharia și Dacic sunt urmașii soiului Ciprian și sunt mai productive, calitatea și-au păstrat-o și mai au încă o calitate, sunt de talie mai mică decât Ciprian și nu au o cădere atât de pronunțată cum o avea Ciprian înainte”, a declarat Marinel Horablaga.

    Conf. Dr. Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin

    Ovăzul de la SCDA Lovrin ia drumul Italiei

    Noile soiuri de ovăz create în cadrul stațiunii ajung în Italia, țară unde există o mare cerere, spre deosebire de România.

    ”Avem soiurile de ovăz pe care astăzi le-am vândut în proporție de 90% în Italia. Noi avem două soiuri: de toamnă și de primăvară, soiuri care sunt foarte apreciate în Italia, de exemplu. Am vândut acolo în jur de 700 de tone de sămânță anul acesta, din care 400 de tone sunt soiurile de ovăz pe care noi le-am ameliorat și pe care le vindem în Italia, ele intrând după aceea la o firmă care face amestecuri de plante furajere, amestecuri pentru silozare, pentru a se face hrană pentru animale. (…) În România sunt foarte puțini doritori, poate și din cauza educației și poate și din cauza faptului că încă nu se știe despre aceste soiuri. Noi o să încercăm la Lovrin să avem o discuție cu fermierii din zonă, chiar și cu crescătorii de animale, de vaci în general”, a spus cercetătorul timișean.

    Marinel Horablaga: Este în cercetare un nou soi de ovăz care va fi introdus în hrana umană

    Și dacă fermierii români trebuie încă educați asupra utilizării ovăzului în hrana animalelor, la fel putem spune și în cazul hranei umane. Ovăzul este o cereală destul de căutată în afara țării, în combinații diferite, pentru că este sățios și sănătos. Românii încă mai au de învățat pe partea de nutriție, dar cercetătorii de la SCDA Lovrin vor să vină în sprijinul lor cu un noi soi de ovăz care să poată fi folosit în industria alimentară.

    ”Pe ovăz încercăm în momentul de față să creăm un soi de ovăz care să poată fi folosit în hrana umană. Acele soiuri care intră pentru fulgii de de ovăz. Totul vine din afară. Avem de unde și noi încercăm să dezvoltăm și acele soiuri care să se preteze cât mai mult pentru producția aceasta. Sperăm că într-un timp foarte scurt vom reuși lucrul acesta și că vom intra pe piață. E un lucru pe care care mă pasionează și care chiar de care chiar vreau să mă ocup în mod special. (…) Într-o scurtă perioadă timp sperăm că-l avem (n.r ovăzul românesc în magazine) și eu sunt unul dintre cei care sunt pasionați de a mânca acele cereale și îmi plac dimineața Așa că vreau să avem mândria de a le mânca dintr-un soi făcut și creat de de SCDA Lovrin”, a spus directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Lovrin.

    Cercetătorii SCDA Lovrin – singurii amelioratori de cânepă dioică din România și cei mai buni din Europa

    Cercetătorul Marinel Horablaga a amintit aici și soiurile de cânepă dionică, soiuri etalon pentru întreaga Europă.

    ”Avem apoi soiurile de cânepă pe care știți foarte bine că la cânepă dioică suntem cei mai buni cu fără fără a fi lipsiți de modestie, de fapt suntem și singurii amelioratori de cânepă dioică din România și poate cei mai buni din Europa. În momentul de față, soiurile noastre sunt soiuri etalon. Avem cumpărători mai mulți decât putem noi să producem sămânță. Din păcate, la cânepă e o problemă mare din punct de vedere a tehnologiei de producere a cânepii, de recoltare mai exact. Până anul acesta am avut o problemă, săptămâna viitoare ne va veni combina în care am investit 800.000 de euro, o combină care ne va permite să tehnologizăm și să recoltăm mecanizat toată suprafața de cânepă pe care o avem, să putem să vindem sămânță de cânepă atât cât ni se cere”, a conchis directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Lovrin, Marinel Horablaga.

    AgroStrategia. Invitat: Marinel Horablaga, director SCDA Lovrin (26.10.2022)


    Te-ar mai putea interesa

    Plata ANT bovine. Primele județe unde fermierii au anunțat că au banii în cont Alertă meteo de vreme severă! Ploi și căderi de grindină până vineri dimineață Răsadurile de ardei se îngălbenesc. Cauze, remedii

    Ultimele știri

    Ajutoarele de minimis pentru fermieri – majorare la 50.000 de euro pe fermă Automatele – cea mai simplă soluție de vânzare pentru fermieri. Investiția se recuperează în 6 luni Oul de struț – la mare căutare de Paști. O fermă din Argeș vinde aceste ouă cu 100 de lei bucata