Fasolnița face față secetei: Obținută prin încrucișarea mai multor soiuri de fasole, este de două ori mai profitabilă pentru fermieri
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Fasolnița sau fasolea africană este cultura obținută de cercetărorii de la Dăbuleni din încrucișarea mai multor soiuri tradiționale de fasole, inclusiv soiuri originare din Africa Centrală. Cu aceleași costuri de înființare pentru un hectar, fasolnița oferă fermierilor câștiguri mai mari mulțumită păstăilor cu 15 boabe – dublu față de fasolea obișnuită.
La Stațiunea de Cercetare de la Dăbuleni s-au obținut două soiuri de fasolniță: Aura și Ofelia, ambele create de dr. ing. Reta Drăghici. Noua cultură este adaptată condițiilor de ariditate din Oltenia și oferă, în caz de uscăciune, recolte peste medie.
„Fasolița am obținut-o prin încrucișarea mai multor soiuri deja existente, plante care existau de zeci de ani în grădinile localnicilor. Este extrem de sănătoasă și căutată, are un conținut de 28% proteină. Fasolea, în momentul în care intervin temperaturi de 65 de grade la nivelul solului, putem vorbi de o producție calamitată. Când e cultivată pe nisipuri, fasolea dă producții de doar 500 kg/hectar. În schimb la fasoliță, în cercetare am obținut 3 tone /hectar, iar în cultură extinsă pe suprafețe mai mari, în jur de două tone la hectar“, a declarat pentru Gazeta de Sud dr. ing. Aurelia Diaconu, directoarea Stațiunii de Cercetare Dăbuleni.
Fermierii care au încercat deja fasolea africană pe propria tarla spun că o păstaie are 15 boabe. Adică dublu faţă de altă fasole. Mai mult, noul soi nu este pretenţios, boabele fierb mai repede şi au multe proteine. „Este una dintre speciile care se comportă foarte bine în zona semiaridă şi pe solul nisipos pe care noi experimentăm şi arahidele şi cartoful dulce. Atât în condiţii de secetă, cât şi în condiţii de precipitaţii abundente, se comportă foarte bine”, explică Aurelia Diaconu.
Alte avantaje ale fasolniței este că se digeră mai uşor şi după consum nu emană gaze, spun inginerii.
Localnicii de la Dăbuleni au început deja să cultive şi să laude fasoliţa africană, cum îi spun ei. „Fierbe mai repede, e mai gustoasă, mai sănătoasă”, spune unul dintre ei.
Cercetătorii de la Dăbuleni au cultivat fasole africană pe 3 hectare şi au calculat că vor recolta o cantitate mai mare de boabe decât cea dată de soiul autohton, la acelaşi preţ.
