Hedging agricol în ferma brașoveanului Mihai Tatu: Când scade piața laptelui, profitul se echilibrează din afacerea cu vaci de carne
agrointeligenta.ro -
Hedging-ul agricol a devenit strategia de bază în dezvoltarea afacerilor agricole medii și mari din România.
O afacere de succes în agricultură are secretele ei, iar când concurența este acerbă, micile detalii consolidează produsele fermei pe piață. De acest lucru este convins brașoveanul Mihai Tatu, cel care, alături de cei doi fii ai săi, a înființat o fermă de bovine cu 1.000 de capete de vaci de lapte și de carne.
Ferma de vaci a familiei Tatu a pornit în 1993 cu doua 35 de viței. A urmat o perioadă lungă de investiții până ca efectivul afacerii să ajungă la 1.000 de capete de vaci de lapte și vaci de carne, iar strategia de dezvoltare a fost mereu clară. ”Avem vaci de lapte la ferma situată la Hăghig, județul Covasna, în timp ce vacile de carne sunt la ferma noastră din Feldioara, județul Brașov. Ne-am spus de la bun început că nu vom ține toate ouăle în același coș. Pentru că în perioadele în care piața laptelui scade, crește cererea de carne de vită și ne echilibrăm”, a declarat Mihai Tatu pentru Agrointeligența.
Pentru cei nefamiliarizați cu termenul de hedging agricol, Agrointeligența vă explică această activitate pe care mulți fermieri deja o practică fără să își dea seama. Riscurile de afaceri se pot echilibra reciproc atunci când culturile sau rasele sunt diversificate corect: când o cultură/rasă e compromisă, alta aduce profituri neaşteptate.
Brașoveanul spune că pentru a obține profit din vaca de carne este nevoie de o investiție mai mare până la valorificare, iar cheltuielile se acoperă din vânzarea de lapte. ”Pentru o fermă de carne ai nevoie de un suport financiar. Să vinzi un taur la 500-600 de kilograme trebuie să investești în el un an, un an și jumătate. În această perioadă doar bagi bani, nu ai venituri. Noi având și ferma de lapte, cu vânzările acesteia susținem și activitatea afacerii cu vaci de carne”, explică Tatu.
Fermierul a fost atent și în alegerea raselor de bovine din ferma sa. La cele de lapte a mizat pe Bălțata românească și pe Holstein. ”Fiecare are calitățile și vulnerabilitățile sale. La Holstein este producția mare de lapte, dar sunt mai pretențioase la hrană, au mai multe probleme de sănătate, se mntează mai greu. Bălțata românească este bine adaptată la condițiile din Ardeal, este mai robustă, iar la producția de lapte am avut surprize. Am avut chiar un exemplar care dădea 42 de litri de lapte pe zi. Era campioană”, declară Mihai Tatu.
De ani buni, afacerea de familie livrează toată producția către un singur mare procesator pe care l-au câștigat cu calitatea și gustul dulceag al laptelui. Au investit o avere pentru echiparea fermei cu cele mai performante utilaje, iar laptele crud ajunge în procesare la doar 3 ore de la momentul mulsului.
Adăposturi fără pereți
Producția fermei de vaci de lapte este de 7.400-7.500 de litri pe zi, cantitate constantă având în vedere că animalele cresc în adăposturi din care nu le lipsește nimic, de la hrană și paie proaspăte, la aer curat și chiar ventilatoare pe timp de vară. De altfel, Mihai Tatu a renunțat la pereții tradiționali de grajd, investind în copertine care oferă confort termic bovinelor.
”Grajurile, așa cum erau ele construite mai demult, erau grajduri făcute să nu le fie oamenilor frig, nu animalelor. Se făceau acumulări de metan și era un mediu insalucru. Din ce am discutat și am vizitat și ferme de afară, am înțeles că, de fapt, vacile nu suferă de frig, ele suferă de căldură și așa am proiectat și noi adăposturile. Iarna, oricât e de frig, deși nu sunt pereți, nu se face mai rece de 5 grade cu plus”, declară Mihai Tatu.
În prezent, laptele de la Hăghig se produce la un cost de 0,95-1 leu, prețul fiind constant tot timpul anului. Pentru că nici cantitățile nu suferă schimbări de la vară la iarnă – mulțumită sistemului de adăposturi, contractul se negociază cu procesatorul pentru un preț unic.
Profit de la 50 de capete în sus
Potrivit fermierului, pentru a fi o afacere rentabilă în agricultură, o fermă de vaci de lapte ar trebui să aibă cel puțin 50 de capete.
Când vine vorba despre micii producători, Tatu crede că aceștia nu pot trăi din vânzarea laptelui și ar trebui să se concentreze dezvoltarea unui business de produse tradiționale, precum brânzeturi românești. Sau să investească în vaci de carne, care se pot dovedi mai profitabile pentru cei care pot crește mai puține animale.
”Hrana animalelor este esențială la fermă. Noi exploatăm și 1.700 de hectare de teren agricol pentru a putea asigura ce este nevoie vacilor noastre. Dacă nu ne-am fi putut produce singuri nutrețurile, nu am fi reușit să fim profitabili”, explică Tatu. Din suprafața totală, fermierul spune că doar 450 de hectare sunt în proprietate, restul fiind arendate.
Mihai Tatu, alături de Paul, unul dintre cei doi fii ai săi
Reportaj realizat la ferma familiei Tatu
și difuzat în cadrul emisiunii ”Cultivat în România” (România TV)
