Carnea de pui ”nestresat”, o afacere profitabilă pentru micul fermier: Creșterea găinilor în sistem ”free-range” este pe val în Europa, iar în România, înființarea unei ferme se poate face cu doar 6.000 de euro
agrointeligenta.ro -Afacerea cu pui crescuți în aer liber, cu acces permanent la verdeață, a înflorit în vestul Europei în ultimii ani, iar cererea pentru carnea provenind de la fermele care au adoptat sistemul free-range sunt tot mai mari. În România, acest business este încă la faza de pionierat, dar promite să explodeze din toamnă, când Comisia Europeană ar putea obliga procesatorii să includă pe etichete și modul în care a fost produsă carnea de pasăre.
Despre cum funcționează în vestul Europei sistemul free-range am aflat de la Tamsin French, tânără fermieră din Marea Britanie, venită la București în cadrul unei campanii pentru etichetarea corectă a cărnii de pasăre.
”Familia mea deținea o fermă de vaci de lapte, dar când piața laptelui a început să scârțâie, părinții mei au luat decizia de a înființa o fermă de găini și pui crescuți free-range. Asta se întâmpla în 1998-1999 și știu că nu am fost singurii fermieri din zona noastră – Devon, care s-au reprofilat. Astăzi creștem circa 22.000 de pui și găini și suntem o fermă medie, după standardele britanice”, povestește Tansim French pentru Agrointeligența.
Privind în urmă, Tamsin este sunt convinsă că înființarea unei ferme de păsări a fost o decizie înțeleaptă, la fel și sistemul pentru care a optat familia sa. În ultimii 10 ani, crescătoriile free-range au cunoscut un boom în Marea Britanie, crescând odată cu cererea și vânzarea de ouă și de carne de la găini care au acces la aer curat și verdeață. ”În zona noastră sunt mai multe ferme de pui free-range și există și o asociație a noastră, a producătorilor de ouă și de carne de pui free-range”, mai spune Franch.
Tânăra subliniază că sistemul free-range este foarte bine reglementat în Marea Britanie și, deși nu este dificil de implementat, presupune mai multe cheltuieli decât ceea ce la noi în România numim ”pui de țară”.
Condițiile minime pentru fermele în sistem free-range:
– Găinile și puii trebuie să aibă acces permament în aer liber, exceptând situațiile impuse de autoritățile veterinare;
– Spațiul deschis aflat la dispoziția păsărilor trebuie să fie acoperit de verdeață și nu poate fi folosit pentru alte activități agricole, exceptând livezile, zonele împădurite sau păşunile, cu condiţia ca această ultimă opţiune să fie autorizată de autorităţile competente;
– În privința densității păsărilor din fermă, se impune un minimum de patru metri pătrați alocați pentru fiecare găină în parte deci, extinzând calculul, se pot crește cel mult 2500 de găini pe un hectar de pajiște. În condițiile în care pentru fiecare găină sunt disponibili cel puțin 10 mp și dacă se practică o rotație, găinile având acces liber în întreg spațiul pe durata de viață a efectivului, fiecare îngrăditură trebuie să asigure cel puțin 2,5 mp/găină;
– Spaţiile exterioare nu trebuie să se întindă dincolo de o rază de 150 de metri de la trapa de ieşire din clădirea cea mai apropiată; cu toate acestea, se autorizează o extindere de până la 350 metri de la trapa de ieşire din clădirea cea mai apropiată, cu condiţia să fie repartizate uniform, pe toată suprafaţa spaţiului exterior, în sensul acestei dispuneri, un număr suficient de adăposturi şi jgheaburi, adică cel puţin patru adăposturi pe un hectar.
(Ordinul transpune Directiva Consiliului 1999/74/CE ce stabileşte standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 203 din 3 august 1999, cu modificările şi completările ulterioare)
Carnea are preț dublu față de puii crescuți intensiv
Tamsin French vorbește deschis și despre o relație foarte bună pe care crescătorii din Devon o au cu procesatorii, aflați la doar două mile de ferma familiei French. Puii pleacă spre sacrificare când ating greutatea medie de 2,14 kilograme în viu și contractele sunt negociate periodic, la nivel de asociație în așa fel încât crescătorii au siguranța că tot ce produc va fi cumpărat de procesator și va ajunge în magazine.
”Puii free-range trăiesc mai mult pentru că făcând mișcare, având acces la aer curat, iau mai încet în greutate, dar carnea și ouăle sunt mai bgate în nutrienți. Din acest motiv și prețurile cu care se vinde carnea lor în magazine sunt mai mari, aproape duble față de carnea de la păsările crescute în sistemul intensiv”, explică Tamsin.
În ciuda prețului mai mare, britanicii preferă să cumpere carne de pui free-range atât pentru că vor o hrană mai sănătoasă și mai gustoasă, dar și pentru că se gândesc că păsările nu au fost chinuite și s-au bucurat de o viață bună, în aer liber. De altfel, situația vânzărilor la carnea de pui se repetă și în cazul ouălelor. Aici lucrurile sunt deja clare și consumatorii știu că ouăle de la găinile free-range sunt marcate cu cifra 1, în timp ce pe coaja celor produse de păsări crescute în baterii se aplică cifra 3.
Comisia Europeană ia o decizie pe 8 octombrie
”Decizia UE de a marca ouăle în funcție de modul în care sunt ținute găinile a contat foarte mult pentru producătorii în sistem free-range. La fel de va întâmpla dacă pe 8 ctombrie, când este programată ședința decisivă, Comisia Europeană va decide ca și carnea de pui să aibă obligatoriu pe etichetă modul în care au fost crescute păsările. Consumatorii vor avea de ales liber între carnea produsă în sistemul intensiv, în cel free-range și cel bio”, explică Tamsin.
Tânăra spune că dacă decizia de la Bruxelles va fi în favoarea producătorilor care oferă condiții ”umane” găinilor și puilor, este foarte probabil ca piața cărnii de pui să se transforme total până în 2020.
”Dacă aș fi un tânăr în România și aș avea posibilitatea să înființez o afacere în agricultură, aș opta cu siguranță pentru o fermă de găini ouătoare și pui crescuți free-range. Faptul că acum aici (România – n.r.) nu există multe astfel de afaceri este un avantaj pentru cei care pornesc de la zero și se vor ridica odată cu creșterea cererilor din piață”, apreciază britanica.
Oficial, doar patru ferme free-range în toată România
În România, în acest moment există doar patru ferme de găini ouătoare în regim free-range. Dacă prima astfel de afacere a fost pornită la Suceava în 2011, cu doar 6.000 de euro, cel mai cunoscut fermier care produce ouă de cifra ”1” este Bogdan Pârvu, din Arad. Acesta a aplicat în cadrul programului Tânărului fermier pentru dezvoltarea unei crescătorii de găini ouătoare în sistem free-range, adică “nestresate”. A primit în prima etapă 8.000 de euro, ajunsese anul trecut să aibă 2.000 de găini şi o producţie zilnică de aproape 1.800 de ouă.
Recent, un mare investitor a anunțat că vrea să sprijine familiile din mediul rural să producă pui crescut în curte, cu acces la verdeață. Este vorba de Agroland, companie care investește 400.000 euro într-un nou proiect – lansarea pe piață a cărnii de pui sub eticheta Pui Rustic, un pui crescut la sol, în libertate și hrănit exclusiv vegetal, fără hormoni de creștere sau făină din oase de pește.
Puiul Rustic se va găsi în super și hipermarketuri sub eticheta Rustic și se adresează celor care tânjesc dupa gustul cărnii de pasare crescute în bătătura casei bunicilor sau pentru cei care vor sa asigure familei, în special copiilor, o mâncare sănătoasă.
Practic, Agroland va selecta și supraveghea un număr de fermieri care să producă pui crescuți sub eticheta Rustic. Aceștia vor fi instruiți și certificați de către Agroland și vor primi pui de o zi perfect sănătoși, comercializați doar din magazine autorizate.
”O chestiune de etichetă” – campanie la nivel european
*Tamsin French militează pentru etichetarea corectă a cărnii de pui. Alături de tinerele Sam White și Johanna Olsson, fermiera va străbate vara aceasta statele membre UE pentru a strânge semnături care să ajute Comisia Europeană să vadă nevoia și dorința consumatorilor de a știi cum li se produce mâncarea. Pentru a atrage și mai mult atenția asupra campaniei ”O chestiune de etichetă”, tinerele se costumează într- găină uriașă pe care au numit-o Rosa. Cele trei tinere s-au aflat la București în perioada 22-23 august, iar demersul lor a fost sprijinit de Vier Pfoten România.
Foto: www.sueddeutsche.de