Valeriu Tabără, ASAS: ”Anul agricol 2021/2022 a fost un an greu. Încă avem deficit de apă în sol!”
Angelica Lefter -
Anul agricol 2021-2022 a fost unul greu pentru România, iar în ciuda ploilor din ultima perioadă încă există un deficit de apă în sol, a menționat prof. dr. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) ”Gheorghe Ionescu-Șișești”.
În dialog cu Vlad Macovei, în cadrul emisiunii Agrostrategia, de luni – 19 decembrie, o coproducție TVR și Agrointeligența – AGROINTEL.RO, prof. dr. Valeriu Tabără a explicat că deși agricultura pare un sector neimportant și o activitate pe care o poate efectua oricine, aceasta devine tot mai complicată.
”La prima vedere agricultura, asta este una dintre preocupările noastre, pare un sector neimportant pe care-l poate face oricine. Agricultura este din ce în ce mai complicată. Și nu este complicată numai prin faptul că ea se desfășoară în mediul ambiant, sub influența tuturor factorilor, ci și prin complexitatea ei, în primul rând se lucrează cu viața. Planta este o ființă vie, solul este o ființă vie și animalul, pe ele încă le mai poți citi, și plantele le mai poți citi…și ele mai suferă și atunci trebuie să fie oameni care să cunoască foarte bine acest complex. Îi mai avem? Da și nu, din păcate”, a spus președintele ASAS.
Prof. dr. Valeriu Tabără: ”Încă avem deficit de apă în sol!”
Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) ”Gheorghe Ionescu-Șișești a menționat că anul agricol 2021-2022 a fost unul complicat numai dacă ne gândim al deficitul de apă din sol, iar acest deficit va continua să fie prezent și în viitorul an agricol, potrivit datelor ASAS.
”În primul rând a fost un an greu, așa cum spuneam și din toamna trecută cum a început și cum spun și acum. Prima noastră evaluare de la 1 septembrie privind rezerva de apă pentru anul 2022-2023 nu este una îmbucurătoare și chiar datele pe care le-am obținut la Academie și pe care le-am pus la dispoziția și mass-media și Ministerului Agriculturii. Și acum lucrăm la o astfel de situație, nu ne arăta un an bun din punct de vedere al rezervei de apă. În toamna acestui an a fost mai slabă decât anul trecut. Nu am datele după precipitații, dar se pare că încă nu este pe profilul solului cantitatea de apă care să dea certitudine că atât culturile de toamnă cât și cele, mai ales cele de primăvară să poată să ducă nivelele de producție pe care le așteptăm”, a mai declarat prof. dr. Valeriu Tabără.
Prof. Dr. Valeriu Tabără: Situația porumbului, complicată
Președintele ASAS a explicat că porumbul a avut foarte mult de suferit în anul agricol care urmează să se încheie, însă nu seceta pedologică a fost cea care a dus la probleme majore, ci seceta atmosferică, ceea ce face ca situația porumbului să fie din ce în ce mai complicată.
”La porumb este poate cea mai complicată situație pe care o avem în țară la culturile noastre, în primul rând pentru că porumbul este nevoie să fie cultivat în zonele zise cu defavorabilitate agricolă: Câmpia Dunării, Dobrogea, iată, podișul central moldovenesc. Dar anul acesta au fost mari probleme inclusiv pe câmpia din vestul țării, unde nu era o problemă”, a punctat prof. dr. Valeriu Tabără.
Seceta atmosferică, un fenomen periculos
Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără a adăugat că în legătură cu anul agricol 2021-2022 un lucru deosebit a fost prezența secetei atmosferice, un fenomen mult mai periculos decât seceta pedologică deoarece, în cazul porumbului, afectează polenizarea.
”În primul rând este șocul termic atmosferic, și accentuez acest lucru. Suntem puțini cei care spunem. Toată lumea vorbește de irigații, toată lumea vorbește de seceta pedologică. Nu seceta pedologică a fost fenomenul numărul unu. Anul acesta, ca și în alți ani, este vorba despre seceta atmosferică și din păcate ea apare brusc, sfârșitul celei de-a treia decadă a lunii iunie și se duce apoi aproape toată luna iulie și dacă ne gândim la porumb, este faza critică pentru apă, este faza de consum maxim de apă. Atunci ce emite panicolul, mătăsitul, este polenizarea. Polenul la porumb este extrem de sensibil la șocul termic. Deci nu este vorba de apa din sol, este vorba de umiditatea atmosferică. Acesta este motivul pentru care apare acest fenomen de sterilitate, adică polenul moare de pe antera staminei până pe mătasea porumbului. El poate arăta excepțional și să nu lege. În câteva zile, dacă a fost o înflorire în masă, apariția mătăsii, inclusiv a paniculei, să nu se poată poleniza așa cum trebuie”, a explicat în cadrul emisiunii Agrostrategia, de la TVR1, prof. dr. Valeriu Tabără.
În România se extinde fenomenul secetei, prezent în 8 din 10 ani
Președintele ASAS și fostul ministru al Agriculturii, prof.dr. Valeriu Tabără, a specificat că fenomenul de secetă în țara noastră se extinde de la an la an. La acesta, așa cum deja a preconizat specialistul, se adaugă instabilitatea politică din Peninsula Balcanică, doi factori greu de controlat.
”Fenomenul respectiv este în extindere. Eu am spus cu ani în urmă și am fost și criticat, că 70% din teritoriul României, în 8 din 10 ani, atenție, în 8 din 10 ani, este afectat de secetă pe o suprafață mai mare sau mai mică. Din păcate, fenomenul secetei în România se extinde, nu rămâne localizat la nivelul Dobrogei. Chiar în Dobrogea sunt microzone în care…dar iată, în ultimii ani fenomenul respectiv a ajuns în extindere din cauza schimbărilor climatice. Vreau să vă spun că în 1994, la prima mea întâlnire cu doamna reprezentantă a Băncii Mondiale cu care discutam de ce trebuie să păstrăm o rezervă de grâu la un nivel ridicat, îi spuneam că România și agricultura României se confruntă cu doi generali. Doamna a rămas blocată și cei de lângă ea: ce fel de generali? Da, primul general este generalul secetă, care este prezent pe teritoriul României în 8 din 10 ani. Am spus-o atunci. Și al doilea general, deci era în 1994, este instabilitatea din Peninsula Balcanică. Și a apărut instabilitatea aceea mare, cu cazul Iugoslavia, Albania și cu tot ce s-a întâmplat acolo”, a mai spus președintele ASAS.
Mai mult, prof. dr. Valeriu Tabără, a menționat că după starea de necesitate declarată în anul 2020, an marcat de pandemia de Covid-19, românii nu au reușit să învețe foarte multe lucruri, deși experiența de atunci a arătat necesitatea unor stocuri și o activitate agricolă care să ofere siguranță alimentară.
”Și acum cred, de pildă, și vă spun o chestiune care nu a fost publică, în 17 martie 2020 cred că s-a declarat starea de necesitate…. M-a sunat cineva de la Ministerul Agriculturii: domnule profesor, s-a dat starea….dar ce facem acum, după ce am dat această stare de necesitate…nici nu era președintele, nu vă faceți probleme, era o instituție pe care o interesa problema respectivă. Zic: începeți cu stocurile și vedeți care este rezerva de stat pe principalele produse agroalimentare. Atenție, duceți-vă și la supermarket și vedeți care este sursa lor de aprovizionare și pentru cât timp. Că s-ar putea, la un moment dat, acest fenomen să se extindă și să-mi blocheze inclusiv importurile și atunci ce fac? Asta s-a și întâmplat, absolut, a fost o previziune. De altfel, materialul eu l-am completat după aceea, și a fost inclusiv în lucru la Academia Română și, desigur, și la noi la Academie, păstrat ca un material pentru o astfel de situație. Din păcate, nu cred că am învățat prea multe. Aceasta este una dintre marile probleme ale acestor ultimi doi sau trei ani. În loc să ne așezăm situația și să mergem spre ceea ce înseamnă o activitate de siguranță, și vorbesc de securitate alimentară, noi mergem, din păcate, undeva în jos. Nu trebuie să te uiți la alți indicatori, decât la deficitul comercial pe produse agroalimentare, iar asta spune tot”, a conchis prof. dr. Valeriu Tabără, Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) ”Gheorghe Ionescu-Șișești, în cadrul emisiunii Agrostrategia, care poate fi urmărită zilnic, la TVR1, de la ora 10:00, de luni până joi.
Agrostrategia – TVR 1. Invitat: Valeriu Tabără, Președinte ASAS (19.12.2022)
