În ianuarie avem zăpezi, temperaturi crescute și ploi. Caracterizarea meteo ANM
Roxana Dobre – Agrointeligența
Caracterizarea lunii ianuarie, realizată de meteorologi. Administrația Național de Meteorologie – ANM a făcut publică un document despre principalele fenomene meteo estimate în intervalul lunii ianuarie în România.
Luna ianuarie este luna de iarnă caracterizată, în general, de cele mai scăzute valori minime ale temperaturii, ca urmare a persistenței maselor de aer continental polar în jumătatea estică a Europei.
Conform unei prognoze elaborate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), din datele înregistrate în perioada 1961–2022 la stațiile meteorologice din rețeaua ANM se constată că în luna ianuarie valorile temperaturii aerului sunt negative la nivelul întregii țări cu excepția unor suprafețe reduse situate de-a lungul litoralului Mării Negre și în sud-vestul Banatului. În zona intra și extracarpatică valorile medii ale temperaturii se înscriu între -4 și 0 ºC, ușor mai ridicate, -2 … 0 ºC, în partea de sud și vest a țării și ceva mai scăzute, cu valori cuprinse între -4 și -2 ºC, în Moldova și centrul țării.
În zona subcarpatică și carpatică joasă, mediile se înscriu între -6 și -4 ºC. În zona carpatică înaltă și în depresiunile intramontane din estul Transilvaniei, temperatura coboară până la -8 ºC, iar la altitudini mai mari de 1800 m chiar sub -10 ºC .
Temperatura minimă absolută din ianuarie este și temperatura minimă absolută din România, aceasta fiind -38,5 ºC, înregistrată la Bod (județul Brașov), în 25 ianuarie 1942 .
În aceeași dată s-au mai înregistrat minime absolute ale lunii ianuarie, astfel: -34,8 ºC, la Alexandria, -32,8 ºC la Tg. Mureș. La București, minima absolută este de -32,2 ºC, înregistrată tot în 25 ianuarie 1942, la stația meteorologică Bucureşti-Băneasa. La stația meteorologică Bucureşti-Filaret, minima absolută a fost înregistrată de asemenea în 25 ianuarie 1942 și are valoarea de -30,0 ºC, iar la Bucureşti-Afumaţi, aceasta s-a înregistrat în 18 ianuarie 1963, fiind de -26,2 ºC.
Temperaturi minime foarte scăzute s-au mai înregistrat și în 14 ianuarie 1985, -38,4 ºC, la Miercurea Ciuc, 13 ianuarie 1985, -35,5 ºC, la Întorsura Buzăului. Ianuarie 1963 a fost de asemenea o lună foarte rece, înregistrându-se valori foarte scăzute ale minimelor absolute: Joseni -38,0 ºC, în 18 ianuarie, Craiova (Balta Verde), -35,5 ºC, în 25 ianuarie, Timișoara, -35,3 ºC, în 24 ianuarie, Cluj, -34,2 ºC, în 23 ianuarie. Anii în care au fost înregistrate cele mai multe minime absolute în România, pentru luna ianuarie, au fost: 1942, 1963, 1985, 1987. În topul anilor cu cele mai reci luni ianuarie se află: 1963, 1964, 1969, 1985, 2017 etc.
Temperaturi de 20 de grade în luna ianuarie
Chiar dacă ianuarie este o lună foarte geroasă, temperatura maximă poate avea valori peste 18 – 20 ºC. Ani în care s-au înregistrat cele mai multe temperaturi maxime absolute ale acestei luni au fost: 1984, 1988, 1993, 2001, 2002, 2007. Temperatura maximă absolută a lunii ianuarie în România este 22,2 ºC și a fost înregistrată la Oravița, în data de 7 ianuarie 2001.
La București, maxima absolută este de 18,0 ºC, înregistrată la stația meteorologică Bucureşti-Afumaţi, în data de 29 ianuarie 2002. Tot în anul 2002, dar pe 31 ianuarie a fost înregistrată maxima absolută și la stația meteorologică Bucureşti-Băneasa, valoarea fiind 17,1 ºC. La Bucureşti-Filaret, maxima absolută s-a înregistrat în 29 ianuarie 2001, 17,6 ºC. În topul anilor cu cele mai calde luni ianuarie se află: 1983, 1988, 1994, 2007, 2014 etc.
Ploi și zăpadă în luna ianuarie
Regimul precipitațiilor din luna ianuarie este redus chiar dacă nebulozitatea este accentuată în această lună și zile în șir cerul se menține acoperit. Din datele înregistrate în perioada 1961–2022 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie se constată că, pe ansamblu, cantitățile medii lunare sunt mai ridicate în jumătatea vestică a țării față de cea estică.
Cele mai mici cantități de precipitații, cuprinse între 21 și 30 mm, se înregistrează în estul și centrul țării, iar în Delta Dunării acestea scad, la contactul cu marea, la mai puțin de 20 mm. În zona de câmpie și de deal din vestul țării ca și în mare parte din Câmpia Română, cantitatea lunară de precipitații este, în general, de 30-40 mm. Cele mai mari valori, peste 50 mm, sunt specifice zonelor montane înalte din nordul Carpaților Orientali, din Munții Apuseni și sud vestul Carpaților Meridionali, unde izolat, pot depăși 75 mm.
Cantitatea lunară de precipitații, maximă absolută, din ianuarie, înregistrată la stațiile meteorologice din România, este de 395,4 mm, la Vlădeasa 1800, în anul 1976. La Bucureşti, maxima absolută a cantității lunare de precipitații este de 132,3 mm, înregistrată la stația meteorologică Bucureşti-Filaret, în anul 1966 . Tot în acest an au fost înregistrate și maximele absolute la Bucureşti-Afumaţi și Bucureşti-Băneasa, valorile fiind 123,8 mm, respectiv 125,5 mm. Cele mai multe maxime absolute ale cantității lunare de precipitații au fost înregistrate în anii: 1963, 1966, 1976. În topul anilor cu cele mai ploioase luni ianuarie se află: 1963, 1966, 1976, 1979, 2021 etc.
Printre anii cu lunile ianuarie cele mai secetoase se enumeră: 1964, 1989, 1991, 1997, 2020 etc. Cantitatea maximă lunară de precipitații căzută în 24 de ore, maximă absolută, înregistrată la stațiile meteorologice din România, este 126,0 mm (Vf. Țarcu, 2 ianuarie 1966).
La București, această maximă absolută este de 58,5 mm, înregistrată în 10 ianuarie 1943, la stația meteorologică Bucureşti-Filaret. La Bucureşti-Afumaţi și Bucureşti-Băneasa, maxima absolută s-a înregistrat în 22 ianuarie 1998 (35,6 mm), respectiv în 1 ianuarie 1966 (35,3 mm).
