Un parc fotovoltaic îi lasă fără pășune pe crescătorii de animale dintr-o comună
Angelica Lefter -
Mai mulți crescători de animale dintr-o localitate au făcut front comun împotriva unei firme care vrea să le concesioneze pășunea pentru a dezvolta un parc fotovoltaic.
Sătenii proprietari de animale din localitatea Beznea, județul Bihor, se tem că nu vor mai avea unde să-şi scoată animalele la păscut după ce o firmă a ”pus ochii” pe păşunea satului pentru realizarea unui parc fotovoltaic.
Este vorba despre firma PNE RO PV Holding care tatonează zona și dă semne că ar vrea să concezioneze terenul pe care oamenii își pășteaiu liniștiți animalele, potrivit bihon.ro.
Reprezentanții firmei vor să concesioneze pe o perioadă de 49 de ani păşunea de la Asociaţia de Pădurit şi Păşunat Măgura Piatra Craiului – Beznea. Sumele oferite pentru închirierea suprafeței sunt de 300 de euro pe an, pe hectar, pentru perioada de dezvoltare a proiectului și, ulterior, când acesta va fi funcțional, compania va plăti o chirie de 2.000 de euro pe an per hectar.
15 crescători de animale utilizează în prezent pășunea
În localitatea Beznea activează 15 crescători de animale care utilizează pășunea, iar acum se tem că vor rămâne fără hrană pentru animale.
Nicolae Hodişan, directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Bihor, a spus că într-adevăr pășunile pot fi folosite și în alte scopuri, conform legislației în vigoare fiind vorba și de investiții în parcuri fotovoltaice.
”Conform legislaţiei naţionale sunt prevăzute şi excepţii de folosire a acestora în alte scopuri, dar cu respectarea prevederilor legale”, a declarat Nicolae Hodişan, directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Bihor.
Crescătorii de animale se opun transformării pășunii parc fotovoltaic
Oamenii din zonă care își pasc animalele pe terenul respectiv spun că pășunea este moștenire din strămoși și își doresc chiar ei concesionarea acesteia.
”Aceasta este o păşune pentru care bunicii şi străbunicii noştii s-au luptat din greu pentru a o obţine, şi acum ar fi păcat ca noi să o înstrăinăm. Pun întrebarea: ce vom face cu animalele în urma concesionării păşunii? Eu propun ca membrii asociaţiei şi proprietarii de animale să luăm în concesiune păşunea, să putem continua cu creşterea animalelor”, a menționat Gheorghe Şora, membru al Asociaţiei de Pădurit şi Păşunat Măgura Piatra Craiului – Beznea.
Locuitorii comunei Beznea își pun baza în creșterea animalelor deoarece în zonă nu sunt prea multe locuri de muncă, iar vestea că nu ar mai putea pășuna nu le-a picat bine.
”Sunt cetăţean al satului, născut şi crescut în Beznea. Sunt de asemenea membru al Asociaţiei de Pădurit şi Păşunat Măgura Piatra Craiului – Beznea şi pot să spun că depind de această păşune. Mi-am ţinut şi îmi ţin animalele pe această păşune. În zonă nu prea sunt locuri de muncă şi nu avem o altă alternativă. Am ţinut vaci, cai, oi, cornute mici şi mari. Am înţeles că unii membrii din conducerea asociaţiei ar dori să înstrăineze păşunea pe o perioadă de 49 de ani, o veşnicie pentru noi. În această situaţie noi ce face?”, a întrebat retoric crescătorul de animale Şerban Cicor.
Crescătorii de animale spun că reprezentanții firmei, pentru a aduna cât mai multe semnături pentru concesionare, apelează la membri ai asociaţiei plecaţi din localitate. Mai mult, au fost şi cazuri în care aceştia au făcut împuterniciri ”de mână”.
Potrivit legislaţiei în vigoare împuternicirea se poate face doar unui alt membru al composesoratului, fiind acceptate doar împuterniciri notariale.
”Aproape 20 de ani am fost şofer de camion şi de câţva ani am renunţat pentru a începe o mică afacere cu măgari. Acum securea este deasupra capului nostru pentru că domnii de la conducerea Asociaţei vor să concesioneze păşunea, să o dea, păşune, pâmânt pentru care bunicii noştri au luptat în război, au fost în lagăre, au fost asupriţi. S-au vândut pădurile acum trebuie vândute şi păşunile?”, a mai spus și Cristian Prodan din Beznea.
Legislația modificată – pajiștile pot fi folosite în alte scopuri, cu avizul Ministerului Agriculturii
Legea fondului funciar nr. 18/1991 în sensul reglementării unor aspecte referitoare la folosirea terenurilor agricole având o suprafaţă mai mare de 10 hectare în scopul amplasării unor parcuri fotovoltaice a fost modificată de curând.
Actul normativ prevede că, prin excepţie, pe terenurile agricole de clasa III-a, a IV-a şi a V-a de calitate, având categoria de folosinţă arabil, păşune, vii şi livezi, precum şi pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, situate în extravilan, în baza autorizaţiei de construire şi a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol, pot fi amplasate următoarele obiective de investiţie specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile: capacităţi de producţie a energiei solare, energiei eoliene, energiei din biomasă, biolichide şi biogaz, unităţi de stocare a electricităţii, staţii de transformare sau alte sisteme similare care se pot amplasa pe terenurile agricole situate în extravilan, în suprafaţă de maximum 50 ha. Aceste investiţii se pot aplica, prin excepţie, şi pe terenurile agricole, având clasa de calitate I şi II.
Astfel, în situaţia în care se realizează obiectivele prevăzute de lege, suprafaţa de teren agricol situată în extravilan, cu excepţia terenurilor având categoria de folosinţă arabil, se poate utiliza în sistem dual atât pentru producţia agricolă, cât şi pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile. În aceste cazuri, scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol se poate face numai pentru suprafeţele de teren ocupate de aceste obiective de investiţie, restul suprafeţei rămânând în circuitul agricol.
Conform legislației, pajiştile se folosesc pentru păşunatul animalelor şi producerea de furaje. Se interzice scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiştilor din extravilanul localităţilor.
Prin excepţie de la aceste prevederi, scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiştilor situate în extravilan se poate face cu avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru înfiinţarea de noi capacităţi de producere a energiei regenerabile, în condiţiile legii, care să nu afecteze buna exploatare a pajiştilor.
