Generatoarele de ploi, testate cu succes în România. Au ”stârnit” norii în ciuda prognozelor ANM
Violina Gorcinschi -
Generatoarele terestre de ploi se anunță a fi o soluție pentru combaterea secetei în mai multe zone ale României. Echipamentele au fost testate cu succes în județul Vrancea, acolo unde au declanșat ploi chiar și în zilele în care nu se anunțau deloc precipitații.
Generatoarele terestre pentru ploi au fost testat cu succes toamna trecută, în județul Vrancea. Echipamentele – 10 la număr, au fost amplasate în aceleași puncte din care sunt lansate rachetele antigrindină.
Sistemul de generatoare pe bază de ioni de argint au fost utilizați pe parcursul a mai multor de intervenții. Au fost alese zile în care era anunțată ploaie, dar și zile în care prognoza nu indica precipitații.
Generatoarele de ploi au dat rezultate și în zile cu prognoze fără ploi
În primă fază, s-a luat decizia punerii în funcțiune a generatoarelor, chiar dacă nu existau nori care să poată fi stimulați astfel încât să plouă. Iar surpriza a fost că a plouat în raza lor de acțiune chiar și în aceste condiții. Asta s-a întîmplat în două zile diferite, dar cu aceleași condiții atmosferice. O altă zi considerată relevantă a fost într-o perioadă în care România era străbătută de ploi de la un capăt la celălalt. Generatoarele au fost pornite și folosite pentru o durată mai mică de timp. S-a dovedit însă că au căzut precipitații peste nivelul așteptat.
”În perioada octombrie-decembrie, anul trecut, timp de 60 de zile, am desfășurat acest program experimental de stimulare a precipitațiilor, utilizând tehnologia generatoarelor terestre. Cu zece generatoare am reușit să derulăm prima parte acestui program de testare, iar Vrancea a derulat, astfel, o etapă pilot. Am avut 11 intervenții cu rezultate îmbucurătoare, măsurabile la sol, prin cantitățile de precipitații aduse suplimentar față de cele obișnuite. Cu zece generatoare am reușit să arătăm că această tehnologie este eficientă, dar pentru a putea să o omologăm în România este nevoie de dezvoltarea acesteia, de amplasarea generatoarelor pe cote dminante, în zone muntoase în special, astfel încât să putem să stimulăm și căderile de zăpadă, pe timpul sezonului rece”, a declarat, la Focus TV, Ionuț Lazăr, director al Centrului de Comandă de la Unitatea pentru Combaterea Căderilor de Grindină și Stimularea Precipitațiilor Moldova 2 Focșani.
10 generatoare au acoperit o suprafață de 8.800 de hectare
Rezultatele, după cele 60 de zile de testare a generatoarelor sunt mai mult decât încurajatoare. Creșterile de cantități de precipitații au fost de la 3 litri/mp până la 7 litri /mp, în zilele fără șanse de precipitații, iar în zilele cu prognoze care anunțau ploaia, aportul a fost de 6-8 litri/mp.
”În cazul generatoarelor, efectul este într-o zonă adiacentă, niciodată deasupra lor. Contează foarte mult direcția vântului. Dacă avem circulație estică, efectul va fi către Vest. Noi, cu cele zece generatoare, am acoperit 8.800 de hectare și, undeva, la 3-5 kilometri de generator am văzut efectele”, a explicat Ionuț Lazăr.
Iodura de argint, la baza tehnologiilor de stimulare a precipitațiilor
De precizat că folosirea iodurii de argint pentru stimularea precipitațiilor nu mai este o noutate în țările care folosesc tehnologii avansate pentru sprijinirea agriculturii.
Însămânțarea norilor se poate face cu avioane care împrăștie substanța, cu rachete, cu baloane cu heliu sau cu generatoarele de tipul celor folosite în Vrancea. Generatoarele dau randament în zone de deal și de munte.
Cum funcționează generatoarele terestre de ploi
Metoda generatoarelor terestre este o metodă de sistem, iar pentru a proteja o suprafață de interes, trebuie alese cu multă grijă pozițiile și numărul de generatoare. Astfel sunt necesare o serie de studii prealabile proiectării unui astfel de sistem.
Generatoarele terestre utilizate pentru intervențiile active în atmosferă funcționează cu un amestec de substanțe, care iși păstreze proprietățile fizice și chimice în întreg intervalul de temperatură în care acestea produc aerosolii ce conțin iodură de argint.
Posibilitatea generatoarelor terestre de a dispersa materialul de însămânțare la nivelului corespunzător în interiorul norului țintă este redusă. Rezultate foarte bune se obțin pentru intervențiile active în atmosferă pentru a crește cantitatea precipitațiilor sub formă de ninsoare, în regiunile montane, unde temperaturile la sol sunt deja în apropierea temperaturii de îngheț, generatoarele fiind practic în interiorul norilor. În condiții diferite de cele de mai sus, când sunt utilizate generatoarele terestre, aerosolii sunt produși aproape de suprafața terestră și nu în interiorul sau în apropierea norilor, apoi aceștia sunt antrenați in atmosferă de curenții ascendenți ajungând apoi la înălțimea norului.
Intervențiile active în atmosferă utilizând generatoare terestre se face cu o eficiență mult mai mică decât in cazul utilizării sistemelor de rachete sau a avioanelor, dar un mare avantaj îl constituie costul în exploatare a acestei metode. Un alt avantaj al acestei metode este ușurința cu care aceste generatoare sunt controlate, prin tehnologii 3G/4G, dar și prin satelit.
Dispersarea nucleelor de condensare artificiale (iodură de argint) cu ajutorul generatoarelor terestre, în zonele de dezvoltare a norilor convectivi, reprezintă o metodă preventivă de combaterea a grindinei. Turbulențele atmosferice și fenomenele de convecție pot transporta nucleele de condensare din proximitatea generatoarelor terestre în interiorul norilor convectivi, până la nivelul la care se produce nucleația gheții, diminuând dimensiunile grindinei, dar metoda nu oferă o garanție a zonei exacte in care vor ajunge nucleele de condensare.
