Planul Național Strategic 2023-2027: ce trebuie să știe fermierii
agrointeligenta.ro -
Planul Național Strategic 2023 – 2027: informații generale pe care trebuie să le știe fermierii. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a realizat o analiză privind PNS și finanțările noi pentru fermele agricole și mediul rural.
În cadrul unui buletin periodic, APIA a publicat o analiză privind PNS. Materialul realizat de Ioana Craioveanu – Consilier APIA Central, Direcția Metodologie, Monitorizare, Raportare şi Relaţii Instituţionale, vizează sumele disponibile pentru finanțare, dar și direcțiile principale din cadrul noilor măsuri de sprijin.
PNS, aprobat de Comisia Europeană pe 7 decembrie 2022
Prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei C(2022)8783 din 7 decembrie 2022 a fost aprobat Planul Național Strategic 2023-2027, document programatic care definește și reunește intervențiile PAC aferente celor două piloane, pe durata perioadei de programare 2023 – 2027.
Acesta reprezintă rezultatul unui amplu proces început în iunie 2018, odată cu propunerile prezentate de Comisia Europeană pentru Politica Agricolă Comună în cadrul programării financiare multianuale 2021-2027, prin care a fost încredințată fiecărui stat membru elaborarea unui plan strategic național care să îi permită adaptarea instrumentelor PAC la propriile nevoi și priorități. Această propunere acordă statelor membre mai multă flexibilitate, dar și o responsabilitate mai mare.
Astfel, modelul actual bazat pe conformitate este înlocuit cu un model de livrare (NDM – New Delivery Model) bazat pe performanță și rezultate. Următoarea perioadă de programare a PAC va fi monitorizată și evaluată folosind noul cadru de monitorizare și evaluare a performanței (PMEF).
Cele două strategii europene care au marcat PNS
Întrucât nici bugetul UE pentru perioada 2021-2027 nu a fost aprobat în termen util, punerea în aplicare a „noii” PAC a fost amânată inițial din 2021 până în 2022. Ulterior, Comisia Europeană a adoptat două strategii în cadrul Pactului verde (Green Deal), care au afectat negocierile PAC:
• Strategia „de la fermă la consumator” care recomandă, pe de o parte, reducerea utilizării pesticidelor în agricultură și a antibioticelor la animale cu 50% și a îngrășămintelor sintetice cu 20% până în 2030 și, pe de altă parte, creșterea semnificativă în ponderea terenurilor agricole utilizate pentru agricultura ecologică de la 10% la 25% până în 2030;
• Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030, care prevede retragerea a 10% din terenurile agricole din producție pentru a fi rezervate pentru o protecție ecologică sporită.
În urma unor ample negocieri la nivel european, a avut loc trialogul dintre Comisia Europeană, Consiliu și Parlament pentru a ajunge la acordul din 25 iunie 2021.
Toate aceste negocieri au fost completate la nivel național cu sesiuni de consultare a reprezentanților organizațiilor publice şi private care fac parte din structurile parteneriale ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
PNS-ul României: alocare totală de 15,83 de miliarde de euro
În perioada 2023-2027, aproximativ 15,83 miliarde de euro sunt disponibile pentru subvențiile agricole acordate în România, prin intermediul intervențiilor din cadrul celor doi piloni.
Astfel, primul pilon, finanțat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) este compus în primul rând din plățile directe care se acordă fermierilor pentru hectarele eligibile, precum și din intervențiile sectoriale (măsuri pentru susținerea pieței). Ecologizarea, obligatorie în perioada de programare 2014 – 2020 și în perioada de tranziție 2021 – 2022, a fost transferată în reglementările privind condiționalitatea.
Din 2023, eco-schemele vor servi ca un nou instrument pentru plăți directe, acordate fermierilor care respectă practici agricole benefice pentru mediu și climă. Este o măsură de recompensare și stimulare a fermierilor pentru o gestionare mai durabilă a fermelor și a terenurilor agricole.
Al doilea pilon, finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), cuprinde programe specifice de dezvoltare rurală și reprezintă principalul instrument de sprijin pentru dezvoltarea zonelor rurale, având ca obiective: creșterea competitivității sectorului agricol, asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale și consolidarea puterii economice în regiunile rurale.
Totodată, măsurile de agro-mediu și climă (AECM), agricultura ecologică și măsurile de bunăstare a animalelor sunt instrumente esențiale pentru atingerea obiectivelor de mediu în cadrul Politicii Agricole Europene Comune.
Pentru a atinge obiectivele propuse, au fost alocate următoarele fonduri:
PILONUL I (FEGA)
• plăți directe – 9,78 miliarde euro
• intervenții sectoriale – 151 milioane euro
PILONUL II (FEADR)
• Buget total: 5,8 miliarde euro
• Buget măsuri de mediu și climă și bunăstarea animalelor: 2,4 miliarde euro
Pentru punerea în aplicare a Planului Național Strategic, APIA, împreună cu MADR și instituțiile partenere, este în curs de creare și adaptare a cadrului legislativ și procedural necesar.
