Dr. ing. Laurențiu Rînchiță – Cum se pregătește gunoiul de grajd pentru a fi folosit ca îngrășământ
Angelica Lefter -
Folosirea gunoiului de grajd ca îngrășământ trebuie efectuată după ce procesul de fermentație a încetat, altfel acesta tinde să afecteze plantele și face mai mult rău decât bine, iar pentru o aplicare cât mai eficientă, mranița rezultată ca urmare a fermentației trebuie analizată chimic pentru realizarea unui plan de fertilizare.
Sunt informațiile pe care le-a împărtășit cu fermierii dr. ing. Laurențiu Rînchiță, expert în horticultură, invitat în cadrul emisiunii Agrostrategia, o coproducție TVR și Agrointeligența – AGROINTEL.RO, în rubrica Grădina Danei.
”În primul rând să definim ce este gunoiul de grajd. Gunoiul de grajd este, practic, material din creștere a ovinelor, caprinelor, cabalinelor, bovinelor, suinelor, păsărilor, dejecțiile. Acest gunoi de grajd, înainte de a-l utiliza pentru fertilizare trebuie să-l supunem unor proceduri printre care fermentarea, pentru a obține mranița. De ce insist asupra acestui termen, mraniță? El se obține din gunoiul de grajd fermentat aerob. Există două tipuri de fermentare anaerobă și aerobă”, a explicat expertul în horticultură.
Fermentarea gunoiului de grajd, foarte importantă în obținerea unui fertilizat bun
Acțiunea de fermentare poate avea loc în două modalități, aerobă și anaerobă, a mai explicat specialistul. Varianta aerobă este cea care nu conține compuși toxici pentru plantă.
”Dacă mergem pe varianta cu fermentarea pentru a obține mraniță anaerob, riscăm să avem și alți compuși care sunt toxici în masa de mraniță, așa că varianta optimă este ca gunoiul de grajd să fie supus, pe o perioadă de 8-10-12 luni, acestei fermentări aerobe. Cum se face? Cu excepția gunoiului de la suine, de la porci, care nu este recomandat, celelalte surse sunt recomandate, sunt bune. Acest gunoi de grajd se stratifică, se umectează și se lasă la fermentat. Din 3 în 3 luni el se reaerisește prin lopătare sau există mai nou acum mașini care vin practic și scarmănă această masă de gunoi de grajd, se reumectează, se restratifică și iar se dă drumul la reumectare. Prin fermentare obținem o mraniță care este dezinfectată, liberă de semințe de buruieni și de agenți patogeni care ne pot afecta cultura, mai ales sistemul radicular. De ce? Pentru că fermentarea este bine să o dirijăm astfel încât în masa de gunoi de grajd să avem o temperatură de 60-70-80 de grade Celsius. În momentul în care se întrunesc aceste condiții, se face și o dezinfecție a acestui gunoi de grajd”, a spus dr. ing. Laurențiu Rînchiță, în cadrul emisiunii Grădina Danei.
Gunoiul de grajd proaspăt nu este recomandat pentru fertilizarea solului
Laurențiu Rînchiță a mai adăugat că gunoiul proaspăt de grajd nu este recomandat din mai multe motive, fie conține semințe de buruieni, fie eliberează în sol, prin continua fermentare, amoniac, care este dăunător sistemului radicular al plantelor.
”Gunoiul de grajd proaspăt, din grajdul animalelor sau de la păsări, nu este recomandat. De ce? În primul rând el poate fi infestat cu semințe de buruieni. În al doilea rând, el poate fi infestat cu boli care ne pot afecta sistemul radicular al plantelor de cultură și în al treilea rând este un produs neterminat. Acest gunoi proaspăt, el odată introdus în sol, sub brazda solului își va continua procesul de fermentare în urma căruia va elibera amoniac, amoniac care ne va arde sistemul radicular, perișorii absorbanți care va duce la practic distrugerea culturii. Pe lângă acest sfat, gunoiul de grajd, în primă fază ca să fermenteze, în interacțiunea cu bacteriile din sol consumă azotul și creăm artificial o foame de azot. Acest gunoi va fi utilizat de către plante, dar anul următor. Practic noi dacă l-am dat acum, l-am administrat degeaba pentru că mai mult rău îmi face decât bine. De asta insist să pregătim întâi mranița, după ce am pregătit mranița o administrăm la sol”, a mai spus specialistul.
Un plan de fertilizare ar fi ideal de făcut, după analiza chimică a mraniței
Tot în rubrica În Grădina Danei din cadrul emisiunii Agrostrategia, horticultorul Laurențiu Rînchiță a punctat că ar fi ideal dacă s-ar face, înainte de administrare, analizele chimice are mraniței, pentru a putea întocmi un plan de fertilizare.
”Bine ar fi, dacă putem, să facem o analiză chimică a mraniței înainte de administrare. În baza analizei chimice pe care o avem la sol, urmărind aceiași indicatori ai fertilității solului și anume: conținutul în azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, plus pH, comparând buletinul de analiză cu conținutul macro și microelementelor al solului cu cel al mraniței, vedem în funcție de consumul specific al fiecărei culturi pe kilogramul de produs final, pe producție, vedem necesarul nostru din fiecare element în parte. În baza acestor informații, noi putem să întocmim planul de fertilizare. Planul de fertilizare pleacă de la fertilizarea de bază pe care o putem face fie numai cu mraniță sau mraniță și îngrășământ complex la care adăugăm fertilizările suplimentare radiculare prin picurare, dar și foliare. La fertilizările foliare putem folosi fie îngrășăminte chimice foliare sau biostimulatori”, a spus horticultorul Laurențiu Rînchiță.
