Apel disperat al crescătorilor de vaci fiscalizați: ”Schimbați Ordonanța pentru subvenția de 73 euro!”
Angelica Lefter -
Ministerul Agriculturii îi lasă fără sprijin exact pe crescătorii de vaci de lapte care contribuie la bugetul de stat. La redacția Agrointeligența – AGROINTEL.RO am primit în ultimele zeci de telefoane din toată țara de la fermieri care au aflat de la APIA că nu pot beneficia de ajutorul de stat pentru vaca de lapte din simplul motiv că în zona lor nu există procesator. Este vorba despre exploatații fiscalizate, care vând laptele direct către clienți și/sau care au comercializat lactate produse în fermă, în punct de procesare autorizat.
Cei mai afectați sunt tocmai crescătorii de vaci din zonele defavorizate precum zona montană unde procesatorii nu mai activează de ani buni și fermierii se chinuie să își vândă producția și să își plătească dările către stat.
După ce v-am prezentat situația din localitatea Poșaga, județul Alba, astăzi vă aducem în atenție un alt exemplu, cel a doi tineri fermieri din comuna Eftimie Murgu, din județul Caraș-Severin. Frații Ion și Dumitru Rădulea sunt crescători de vaci de lapte au fiecare câte o formă legală de funcționare, un PFA și respectiv o Întreprindere Individuală.
Fermierii n-au procesator și nici n-au cum livra lapte în fiecare lună
Ion Rădulea a spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, că deșiare mare nevoie de bani pentru hrana animalelor, ei nu pot beneficia de sprijinul de 73 de euro pe cap de animal pentru că nu au un contract cu un procesator.
”Comuna noastră este în zonă montană, zonă defavorizată. Eu nu mai dețin multe animale, doar 8 vaci de lapte, dar fratele meu are 18 vaci mamă, cu vârsta de peste doi ani. Practic ne încadrăm la mici fermieri. Am rămas fără acest ajutor pentru că deși noi facem factură, eu și fratele meu, suntem persoane juridice, eu PFA și el Întreprindere Individuală, dar noi nu avem contrat cu un procesator. Pentru subvenția aceasta, ne încurcă acest contract pe care îl cer ei, asta ar fi o problemă. A doua ar fi că vacile mele încep să fete din 15 octombrie spre sfârșitul anului, vă dați seama, trei luni minim în spate, ele nu sunt cu lapte, nu le pot mulge, deci nu aș putea avea contract în fiecare lună. Deci, nu știu, vin după un an să pună niște criterii imposibil de îndeplinit. Dacă se întâmplă trei luni să fie vacile în lactație, vacile acelea nu consumă sau cum? Că nu înțeleg cum se fac legile în țara aceasta, după ureche sau doar cu dedicație?”, se întreabă retoric fermierul Ion Rădulea.
Prea puțin lapte produs pentru a putea avea un contract cu un procesator
Vacile pe care le cresc cei doi frați sunt vaci de lapte din rasa Bălțată Românească și, practic, prin zootehnie își asigură traiul de zi cu zi. O parte dintre animale sunt înregistrate în Registrul Genealogic, iar laptele ajunge la persoanele fizice, care primesc lapte cu factură și chitanță.
”Nu avem un contract cu procesatorul pentru că, la noi, dacă mâine se deschide un punct de colectare se adună 300 de litri pentru început. Nimeni nu vine să colecteze 300 de litri, iar fără un ajutor să ne extindem, să producem mai mult, nu avem cu rezista. În plus, este zonă defavorizată. Anul trecut, la fân, am făcut o tonă de fân că a fost seceta. Am cheltuieli mari și tocmai pe noi ne omoară, care suntem cei mai necăjiți! Că de asta ne numim zonă defavorizată. Eu cu factură pot să fac dovadă, dar nu avem de unde contract. Promisiuni sunt, dar când ajungi la stadiul de finalizare, îți mai bagă o problemă din asta”, a menționat fermierul cărășean.
Costuri duble de producție a laptelui în zonele defavorizate
Crescătorii de vaci de lapte din zonele defavorizate spun că au costuri duble de producție, însă nimeni nu ține cont de acestea atunci când se iau decizii pentru a sprijini sectorul.
”Noi avem costuri duble pe zonă defavorizată și ar trebui mai mult. Mulți din satul meu care avem crescători de vaci suntem tineri. Suntem vreo 5 care avem de la 5 la 20 de vaci, plus câteva soi, vreo 1.000 așa, per total. În urmă cu ani de zile aveam 10.000 de oi în comună, acum nu știu dacă mai sunt o mie. De sprijinul de 73 de euro nu beneficiază nimeni din comună. Mulg pe zi 150 de litri de lapte de vacă, da îl vând. Am PFA din 2016, fratele meu din 2020, am investit eu imediat ce am venit din Spania, unde am muncit. Nu cred că o să îmi scot vreodată investiția, din ferma aceasta, totuși, ne asigurăm traiul, dar nu suntem mulțumiți de legile care se fac pentru fermieri și de sprijinul pe care îl primim”, a mai punctat Ion Rădulea.
Apelul fermierilor către autorități: ”Să se schimbe ceva în legea aceasta!”
Frații care cresc vaci de lapte în zona defavorizată din Caraș-Severin fac un apel către autorități, prin intermediul Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
”Noi lucrăm în zonă defavorizată, noi nu avem avantajele unei ferme dintr-o zonă nedefavorizată, nici 20%. Facem apel să se facă ceva și pentru noi, cei din zonele devaforizate. Terenurile lor nu le avem, producția unei ferme mari, de 1.000 de litri, de exemplu, la care vine procesatorul. La noi sunt 200 de kilometri față de Timișoara, nu cred că vine o cisternă pe dealurile noastre, chiar și pentru 3.000-4.000 de litri. Să se schimbe ceva în legea aceasta. Poate suntem și puțini informați, trebuia să intervenim când se afla legea în dezbatere, dar cine să ne explice? Nu avem un consultant, nu avem nimic. Oriunde mergi la noi, la Primărie, oriunde, nu se poate. În țara asta nu se poate! Singura alinare la noi este: Nu merge, nu se poate!”, a menționat dezamăgit fermierul Ion Rădulea, care de 5 ani s-a întors din Spania pentru a munci într-o zonă defavorizată din România pentru că-și iubește satul.
Ion Rădulea se ocupă și cu ferma vegetală, cultivă alături de fratele său peste 50 de hectare, pe care le are în arendă, iar per total, 100 de hectare, restul suprafeței nefiind luată în arendă cu acte și neîncasând banii de la APIA pentru pământul lucrat deoarece sătenii nu vor să încheie un contract, ci doar să-l dea spre a fi muncit.
