• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Subvenții pentru fermierii afectați de deșertificare. Câte hectare vor intra la plată

    Violina Gorcinschi -

    Sorin Baciu, secretarul de stat din cadrul Ministerului Mediului, a declarat ieri, joi – 23 martie, că până la sfârșitul anului se va implementa o strategie națională de prevenire și combatere a deșertificării, dar și împotriva degradării terenului, a cărui suprafață ajunge la  500.000 de hectare. Conform acestuia, fermierii vor primi compensații pentru pierderile de venituri agricole cu ocazia implementării planului de ameliorare a terenurilor.

    Pe lângă programul de împădurire, cu scopul de refacere a acestor terenuri, există un program separat de finanțare.

    „La nivelul României, există mai multe statistici, iar ultima statistică pe care am citit-o arată undeva la jumătate de milion de hectare de terenuri degradate. Însă aici este important să menţionăm faptul că, pentru terenuri degradate, există o linie, un program separat de finanţare, pentru că acolo, terenul fiind degradat, nu mai corespunde nici pentru agricultură, nici pentru silvicultură. Şi atunci lucrările necesare redării circuitului economic, fie că vorbim de păduri sau de pajiști, este mai complicat. Este nevoie fie de lucrări de combaterea eroziunii solului sau de degradarea care are mai multe forme: pot să fie sărături, pot să fie eroziune de suprafaţă, poate să fie eroziune eoliană, deşertificare etc. Sunt mai multe categorii de terenuri degradate”, a declarat Sorin Banciu.

    Potrivit acestuia, la nivel național nu există un inventar concret şi actual al suprafeței de deșert, deoarece există mai multe ministere care se ocupă de această categorie de terenuri, însă la nivelul Ministerului Mediului există un program de monitorizare a ceea ce se întâmplă cu refacerea, ameliorarea terenurilor supuse deşertificări.

    „Un inventar concret şi actual al acestor terenuri nu există la Ministerul Mediului pentru că aici sunt mai multe ministere care lucrează, este Ministerul Agriculturii care se ocupă de degradarea trenurilor agricole, însă avem în finalizare strategia de combaterea deşertificării şi degradării terenului, care este în responsabilitatea noastră, unde avem deja măsuri concrete care vor fi aprobate, va fi o hotărâre de Guvern care va stabili ce măsuri concrete luăm pentru fiecare categorie de teren degradat, care vor fi sursele de finanţare, de ce capacitate umană şi tehnică e nevoie să rezolvăm această problemă. Ce este important de menţionat, repararea unui teren degradat nu trebuie să fie neapărat prin împădurire. El poate să fie redat circuitului agricol, poate să fie folosit în alte scopuri, deşi pădurile sunt un panaceu universal pentru mai multe tipuri de probleme, nu trebuie să ne gândim că toate terenurile degradate vor trebui să să fie împădurite sau să devină fond forestier”, a mai precizat Sorin Banciu, citat de Agerpres.

    un teren afectat de seceta
    Fermierii vor fi susținuți de stat în cazul pierderilor provocate de implementarea programului (foto: cvlpress.ro)

    Compensații pentru fermieri prin planul de combatere a deșertificării

    Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a desfășurat joi, la Craiova, o întâlnire de lucru privind Campania Naţională de Împăduriri 2022-2026, bazată financiar pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), la care au participat mai mulţi primari, fermieri și potenţiali beneficiari din judeţul Dolj.

    În legătură cu finanţarea împăduririlor prin această campanie, Sorin Banciu a spus că în ghiduri există o flexibilitate foarte mare cu privire la tipurile de terenuri care pot fi supuse împăduriri, denumirea acestora fiind cea de „terenuri pretabile la împăduriri”.

    „Pentru că există o oarecare reticenţă, în general din partea fermierilor, că îşi vor pierde culturile sau că vor pierde subvenţiile APIA, am venit cu aceste sume consistente. Pe de o parte, pierderea de venit agricol timp de 12 ani, suplimentar, şi, în paralel, 456 euro pe an şi pe hectar ca primă de sechestrare a carbonului timp de 20 de ani. Nu există o ţintă pe fiecare judeţ, dar există o ţintă la nivel naţional de peste 56.000 de hectare de păduri până în 2026. Pare puţin dacă ne raportăm la cele 7 milioane de hectare de păduri pe care le are România, însă vor fi provocări cu privire la împădurirea lor„, a mai spus secretarul de stat Sorin Banciu.


    Te-ar mai putea interesa

    Ce se pune în gropi la plantarea răsadurilor de castraveți Când vine vara – anunțul șefei ANM, Elena Mateescu: Cresc temperaturile! Ultima oră de la ANM: Cod Galben de ploi torențiale și grindină emis pentru 13 județe

    Ultimele știri

    Comisia Europeană ne trântește ușa în nas: Nu există temei juridic pentru utilizarea neonicotinoidelor! Seceta – subiect fierbinte la Bruxelles. România a cerut Comisiei Europene măsuri concrete pentru fermieri O familie de oieri își vinde produsele prin propriile magazine. Cel mai cerut este cotletul de berbecuț