• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Tânărul Alexandru Eugen Radu ajută micii fermieri să își lucreze pământul

    agrointeligenta.ro -

    Campania agricolă de primăvară înseamnă un volum dublu de lucrări pentru tânărul agricultor Alexandru Eugen Radu din satul Mircea cel Bătrân, comuna Reviga, județul Ialomița. Pe lângă semănat și tratamentele pe care trebuie să le aplice pe terenurile sale, fermierul prestează servicii, ajutând micii fermieri din zonă să își lucreze pământul. Activitatea reprezintă nu doar un sprijin pentru colegii fermieri, dar și o sursă suplimentară de venit care îl ajută pe tânărul agricultor să se dezvolte.

    Tânărul fermier Alexandru Radu lucrează în prezent 100 de hectare, iar ferma este preluată de la tatăl său în 2015, când exploatația avea 60 de hectare. ”Am preluat-o datorită faptului că mie mi-a plăcut să fac agricultură. Am stat pe lângă el, chiar mi-a plăcut lucrul acesta și am vrut să dezvolt ferma. Adică fiind tânăr am vrut să fac un proiect european, am reușit să fac proiectul european cu foarte mari de dificultăți, dar s-a reușit la un moment dat. Utilajele le-am cumpărat numai românești pentru că am vrut să fiu cât de cât autohton, adică să ajut și țara un pic dacă tot fac un proiect european, să nu mă duc să duc toți banii în extern și am început să mai iau pământ în arendă.Cumpărând utilaje noi, după ce au ieșit din proiectul european am început să fac și prestări servicii cu ele. Între timp am achiziționat și o combină cu care fac prestări servicii și o folosesc și în fermă. Combina nu este românească că nu am găsit combină românească. Am avut înainte o Sema”, a declarat tânărul agricultor în cadrul unui reportaj difuzat în cadrul rubricii ”Fermierii României”, la emisiunea Agrostrategia.

    Pe partea de servicii, clienții sunt ferme de la două hectare până la exploatații de 100-200 de hectare. ”Prețurile la servicii au crescut de la an la an. Pe lucrările de primăvară mă îndrept pe categoria de fermieri micuți pentru că mulți – fermierii mari deja au tractoare și utilaje cu care să lucreze terenul, dar pe partea cu secerișul, pe partea cu recoltatul mă îndrept și către fermierii medii pentru că mulți spun că nu mai vor o combină datorită faptului că nu se mai găsesc mecanizatori buni și o combină necesită anumite costuri de întreținere”, explică Alexandru Eugen Radu, care este și membru al Asociației Forța Fermierilor.

    Cele mai multe venituri le aduce combina

    Cei mai mulți bani îi produce combina, dar este și utilajul care a fost cel mai scump și pe care aproape a pierdut-o după anul secetos 2020, când a rămas în urmă cu ratele: ”Eu folosesc combina și pentru prestările servicii datorită faptului că ies – pentru mine la 100 de hectare este – foarte puțin o folosesc. Dacă s-ar folosi pentru 100 de hectare în o săptămână pe an maxim. Prestând servicii o folosesc în jur de o lună de zile pe campania de vară pe recoltatul orzului, rapița și grâul și în campania de toamnă în jur de o lună, o lună jumate la floare și la porumb. Per total o combină pe an se folosește între 60-70 de zile”.

    Prestările de servicii nu sunt lipsite de costuri. Pe lângă investiția uriașă în utilaje – la care are de achitat creditele, tânărul fermier își face calcule la întreținerea mașinilor agricole și la consumul de motorină.

    ”Partea de piese în campanie, în afară de revizia anuală care constă în schimbare a uleiului și filtrelor care costă în jur de 10.000 lei pe an, mai vin încă între 5.000 și 10.000 de lei pe an piesele de schimb care apar în timpul campaniei – rulmeți, lanțuri, curele, cilindri. Costul combustibilului este între 25-30 litri pe hectar. Numărul de hectare pe care le poți face zilnic este o medie de 20 de hectare, dar variază între 17 hectare, 23, 25 în funcție de producție și de comasarea solelor„, vorbește fermierul ialomițean despre activitatea de prestări servicii agricole.

    Din veniturile fermiei, 40% provin din prestări servicii

    La nivelul veniturilor fermei lui Alexandru Eugen Radu, un procent de 40% este reprezentat de prestări servicii, restul din activitatea de producție. Ca orice afacere, prestarea de servicii implică și o serie de riscuri. Cel mai mare este acela de a nu încasa.

    ”Aicea e o chestie în felul următor – dacă nu e producție, încasez banii foarte greu. Deci eu și la ora actuală am bani neîncasați – vreo 40.000 lei din prestări servicii. Deci în anii grei cu prestările servicii este în felul următor – aduce și un profit fermei – depinde de zonă. Poate la mine pe zonă nu s-a făcut nimic, da într-o zonă de Buzău s-a făcut, de Slobozia nouă, poate acolo s-a făcut ceva și aduce un profit fermei, dar sunt și fermierii care nu au făcut nimic și sunt de înțeles și pe care îi pot lăsa cu banii până la subvenție sau până anul viitor. Am avut și situații de rău plantinici – am intrat într-o gaură de 50.000 lei, am prestat servicii și firma a intrat în faliment, n-am mai avut ce să recuperez de la el și asta e”, a explicat tânărul Alexandru Eugen Radu care spune că, pentru a se păzi de astfel de situații, încearcă să caute fermierii ”care au un istoric în spate, care sunt serioși și care vor să facă un contract sau dacă văd că un fermier nu este serios sau are anumite probleme, încerc să iau recolta. Adică îi spun la finalul recoltei – opresc partea mea, încarc în mașină și e cel mai bine”.

    Primăverile ploioase, cea mai mare bucurie a tânărului fermier

    Cu banii câștigați din prestările de servicii, Alexandru Eugen Radu investește în propria fermă. Iubește ceea ce face, acesta fiind motivul principal pentru care, în ciuda ultimilor ani grei, este încă entuziasmat de fiecare cultură pe care o seamnă și o recoltează.

    ”Cel mai mult în agricultură îmi place când văd primăvara văd o primăvară ploioasă și pământul. Mă duc pe câmp și văd că nu este pic de praf în urma la tractor. Văd că e umiditate, știu că se poate semăna în condiții optime, știu că plantele care sunt semănate – rapița, orzul și grâul au o creștere foarte bună și o înfrățire destul de bună și mă bucur iar de căldură când vine luna după jumătatea lui mai – să am căldură să poată să coacă grâul, să nu am furtuni, să mi să culce grâul, furtuni să mi să scuture rapița până la jumatea lui iulie. Pe urmă îmi doresc iar să vină partea cu ploi ale anului când știu că-s necesare pentru cultura de floare și de porumb”, spune fermierul-antreprenor.

    Din experiența fermei sale, dar și din cele în care prestează servicii, Alexandru Eugen Radu spune că în zona Ialomiței, zona Bărăganului este un teren foarte bun: ”Din 2015 de când am preluat ferma, până în 2020 nu am avut probleme cu producțiile – au fost ploi. La noi în zonă nu există irigații. În 2020, când a venit seceta, nu a făcut nimeni nici la culturile de grâu, nici la cultura de toamnă de porumb și de floare și după anul 2020 am luat în calcul să pun mai mult – să pun undeva la 80-90% din suprafața fermei, să merg pe culturi de toamnă – pe rapiță, orz și grâu pentru că dacă totuși nu plouă, tot mai ai o speranță, măcar să scoată cheltuiala. Adică cu precipitațiile care sunt în toamnă, dacă mai vine un pic de apă în primăvară, cât de cât mai ai o speranță că scoate cheltuiala. Dar la producția de floare și de porumb trebuie să treacă vara peste ea, care la noi verile sunt foarte secetoase”.

    ”Asolamentele le fac felul următor – merg maxim 2 ani de zile cu grâu – anumite sole – depinde ce am avut înainte și încerc să le rotesc prin rapiță, grâu și porumb. Cât pot de mult. Unde am avut grâu vreau să vin în următorul an cu rapiță și unde am avut rapiță vin ori cu grâu, ori cu porumb, în funcție ce am avut cu un an înainte. Din moment ce mi-am diminualizat suprafața de cultură de porumb și de floare, am fost nevoit să vin cu cultura de orz pentru a putea face rotația corectă a culturilor”, vorbește tânărul despre ferma sa.

    La final de an, când face calculele, Alexandru Eugen Radu nu iese încă mereu pe pe plus. ”Au fost ani în care – până acum în fermă au investit în jur de vreo 450.000 euro. Au fost ani în care am scos și 100.000 euro, din care a trebuit să plătesc rate, să plătesc cheltuielile la furnizorii de unde am cumpărat semințe, îngrășăminte și tot ce am mai dat la culturi. Dar au fost și ani în care am rămas cu găuri la furnizori – care n-am putut să plătesc. Anul 2023, datorită prețului și producției care încă nu se știe, o să fie un an foarte dificil. Vedem ce va fi la momentul de față. Totuși, sper ca pentru 2023 – sper să ne ajute producțiile, sper să vină ploile, să avem o producție bună, să putem să acoperim cheltuielile”, a concluzionat Alexandru Eugen Radu.

    Tânărul care ajută micii fermieri să își lucreze pământul


    Te-ar mai putea interesa

    Vasile Crapciu, crescător de vaci: Vânzările la lapte s-au prăbușit. Ne-au invadat supermarketurile Rubin Mihalca s-a întors din Noua Zeelandă pentru a-și face fermă de vaci acasă, la Borlești Tânărul Constantin Ștogrincă se pregătește să ducă mai departe ferma de 1.100 ha a familiei

    Ultimele știri

    Casa Verde 2024 – buget record pentru instalarea panourilor solare Programul Rabla pentru Tractoare – aprobat! Fermierii primesc bani pentru achiziția de utilaje noi Guvernul a aprobat subvenția de 25 lei pe familia de albine. Cererile se depun la DAJ